Câte comenzi pe zi crezi că sunt pe SHEIN din România?
1000? 5000 pe zi?
Ar fi plauzibil, nu? Chiar și dacă ar fi așa, este un număr chiar fantastic comparând cu numărul de comenzi al altor magazine online.
Ei bine, poate veți fi la fel de socați ca și noi când veți afla că numărul corect este 30.000! Pe zi.
(conform unor surse confidențiale din piață)
Comportamentul nostru de consum evoluează de la un sezon la altul. De exemplu, anul 2023 a fost în mare parte atins de nevoia de escapism. Ieșirea din pandemie, instabilitatea globala adusa de zonele de conflict armat au ridicat la fileu dorință de a te gratifica mai des cu vacante în locuri ‘rupte de lume’. Companiile de transport aerian au raportat în 2023 vânzări peste nivelul cifrelor atinse înainte de pandemie (896 de miliarde de dolari pentru 2023 vs 838 miliarde de dolari în 2019). (sursă Adevărul)
articol scris în co-creation cu Adriana Ancuța, antreprenor în serie, co-fondatoare Garderoba Infinita (RE-COLLECTIONS)
Cu vacantele ca noua miza pentru afirmarea statutului social, bugetul pentru haine pare că a scăzut considerabil.
Tudor Manea, CEO eMAG, a afirmat la GPeC Summit că din 2022 strategia de business s-a bazat pe extinderea gamei de produse low ASP (n.r. average selling price) (sursă articol GpEC). Dacă aplicăm asta și la verticala fashion, înțelegem mai ușor de ce 4 din 10 romani au cumpărat cu buna știință haine contrafăcute (sursă articol Libertatea).
De ce? Pai o mare parte din buget e alocat vacantelor sau mâncării (daca e să ne gândim la creșterea valorii coșului zilnic din pricina majorării prețurilor). Așadar, pentru ‘micile’ bucurii, numite haine, nu mai rămâne un buget prea mare.
Revenind la elefantul din camera.
Cine este clientul SHEIN în Romania?
Același ca peste tot prin lume.
Cei ce nu își permit să aloce un buget mai mare pentru haine.
Cei ce își doresc haine. Multe haine.
Și ieftine. Imposibil de ieftine.
„Nu este vina brandului original că nu mă plătește pe mine firma (la care lucrez, n.r.) suficient încât să-mi permit o geantă originală de 1.000 euro sau de dolari”, spune o tânără de 25 de ani, cu care a discutat Libertatea pentru articolul mai sus menționat.
Cât de mare este SHEIN?
Valorează 100 de miliarde de dolari – adică mai mult decât H&M și ZARA la un loc – și a devenit și cel mai mare retailer de fast fashion din SUA. De la o cotă de piață de 12% în 2020 a sărit la 50% în noiembrie 2022.
Ce e greșit la SHEIN și de ce ar trebui să iți pese asta?
SHEIN, așa cum scria într-un articol pe Vice, este “fast fashion pe steroizi”, ducând fast fashionul la un alt nivel al obcenitatii și practicând ceea ce se numește ultra fast fashion.
Înțelegem că e greu să reziști tentației de a deschide aplicația mai ales când ești bombardat constant cu notificări din care afli, într-o forma sau alta, că zilnic apar în stoc 2.000 produse noi pe care ești curios să le vezi.
La fel de greu e să reziști impulsului de a cumpără un produs cu un discount de 95%, ceea ce îl face absurd de ieftin. Lăsăm aici un screenshot cu o pereche de jeans care se vând cu 19 lei pe Temu (site similar Shein).
Ce putem însă înțelege e că după ce trecem de vârstă tinereții (segmentul populației de 14-25 ani e cel mai deschis să cumpere haine contrafăcute) chiar suntem responsabili moral de alegerile pe care le facem.
Sunt oare eu dispusa că prin ceea ce aleg să îmbrac să comunic despre mine că sunt o ființă ignoranta pentru că:
- nu îmi pasa că materialele folosite sunt de slaba calitate și îmi pot afecta sănătatea;
- nu îmi pasa cine, unde și în ce condiții a făcut produsul pe care îl port;
- nu îmi pasa că un magazin online din China mă manipulează din prima clipa cu campanii de marketing agresive investind sumele colosale pentru a se juca cu mintea mea facandu-mă să cumpăr lucruri de care nu am nevoie;
- nu îmi pasa daca încurajez economia surplusului, în condițiile în care nu sunt soluții pentru gestionarea lui.
De ce consumul de moda sustenabila și slow fashion nu are cum să aibă o reprezentare mai mare în România?
A produce moda sustenabila – pe de-o parte – și a consuma moda sustenabila, pe de cealaltă parte – este o problema de sistem.
Sustenabilitatea are o componenta educațională și este o manifestare a accesului la alte resurse financiare și de informație.
Suntem tara în care ultimele rapoarte spun că:
- 2/10 tineri nu urmează nicio forma de învățământ (sursa: Salvați Copiii/G4Media via GenStiri)
- doar 16% din populația româniei are studii universitare (sursa: INS – Recensământ Romania, pagina 4)
- Salariul net minim pe economie acum, la început de 2024, este de 2.079 lei iar în septembrie 2023, 1.5 milioane de salariați erau astfel încadrați – o treime din salariații din Ro (sursa: Economedia)
Astfel, nu este de mirare că datele din Romania nu pot sta altfel decât că Shein primește în medie 900.000 de comenzi online.
Cred că cei ce au interes pentru subiect, aplecare pentru sustenabilitate că proiect pe termen lung de a contribui la binele colectiv și al planetei, o fac deja. Și, mai mult, funcționează deja că ambasadori în comunitățile lor pentru a da mai departe informații, precum și tips & tricks.
O amintim aici pe Liana Popa – aveți și pe roz – și munca să depusa de 9 ani deja în construirea garderobei sustenabile, conștiente.
Dar și pe Raluca Simiuc, co-fondatoare OTOTO, ale cărei eforturi sunt constant îndreptate în a selecta branduri sustenabile și etice.
Și Claudia Penda Nicolau, fondatoarea Facebook grupului de haine Nu Mai Port, ce oferă un cadru organizat de repunere în circuit piesele vestimentare pe care nu pe mai purtam, în cadrul unei comunități numeroase.
Dar și designeri romani precum Irina Tenovici de la Happy Friday sau Ludmila Corlăteanu – milla milla care produc doar la comandă sau în serii mici pentru a elimina stocurile și risipa ce decurge.
Ce înseamnă a avea o abordare sustenabila asupra modei că și client?
- Să practicam circularitatea modei: cumpărături din second hand-uri, să vindem și să cumpăram din grupuri de haine pre-owned;
- Să alege branduri locale ce au surse etice de procurare a materialelor;
- Să alegem piese din materiale de calitate ce rezista peste sezoane;
- să avem un stil vestimentar consistent și un comportament de achiziție nedictat de tendințele de sezon;
- Să dam feedback celor de la care cumpăram daca consideram că pot aduce schimbări în proces: poate la metoda de livrare sau metoda de împachetare;
- Să încercam să extindem sustenabilitatea nu numai la moda – poate și la homedeco, la achizițiile din supermarket; vedeti aici despre magazinul Zero Waste din București – produse alimentare de baza și necesar pentru casă | un ghid pentru îngrijirea corectă a hainelor pentru a ne bucura de ele cât mai mult timp | ce înseamnă sustenabilitate în industria cosmetică | dar și 5 principii pentru o bucătărie mai sustenabilă
- Să discutam și să convingem și alti oameni din cercul nostru.- – –
Adriana Ancuta este antreprenor în serie, startup-ul în care s-a implicat în ultimii 4 ani fiind Garderoba Infinită (RE-COLLECTIONS), o platformă de modă circulară de revânzare a produselor pre-owned din garderobele private și a surplusului din stocul designerilor locali sau a magazinelor stradale care și-au închis activitatea. Adriana a pledat împotriva consumerismului încurajat de Black Friday și a promovat un consum responsabil prin sesiunile offline Ora Zero (o oră de probat fără cumpărat), premisa fiind că pentru a reduce shoppingul din impuls e suficientă o distanțare între euforia declanșată în timpul probatului și filtrul rațional implicat de achiziția unui produs.
foto: ethan bodnar | unsplash
