Moda nu înseamnă doar un set de haine și accesorii, ci, mai degrabă, este o expresie a imaginației, o manifestare a spiritului cultural și, în multe cazuri, o formă de artă în sine.
În cartea sa, „Secretele modei”, Yann Kerlau dezvăluie detalii fascinante despre marile case de modă și designerii care au modelat istoria modei, transformând-o într-un fenomen artistic.
…
Un articol scris de invitata noastră de astăzi, Cristiana Pantici, jurnalist cultural, fondatoarea Zenobisme.ro, feministă și autoarea cărții „Zenobistele. 27 de feluri în care să ai succes, regăsindu-ți feminitatea”.
…
Rezumat articol: Moda este o formă de artă care a evoluat dintr-o simplă necesitate într-o expresie creativă și culturală, datorită unor designeri revoluționari precum Charles Frederick Worth, care a introdus haute couture-ul și paradele de modă, și Madeleine Vionnet, care a eliberat femeile de constrângerile corsetului prin croiala fluidă pe biais. Cartea „Secretele modei”, de Yann Kerlau, alături de lucrări precum „The Fashion System”, de Roland Barthes și „Fashion as Art”, de Adam Geczy, subliniază cum moda s-a intersectat constant cu artele vizuale și performative, de la colecțiile avangardiste ale lui Paul Poiret la spectacolele teatrale ale lui Alexander McQueen.
Astfel, moda nu doar că reflectă cultura și societatea, ci devine o manifestare artistică în sine.
„Secretele modei” este doar una dintre numeroasele cărți care explorează conexiunea strânsă dintre modă și artă. Alte lucrări remarcabile, precum „The Fashion System”, de Roland Barthes sau „Fashion as Art from Pre-Raphaelite to Postmodernism”, de Adam Geczy și Vicki Karaminas aprofundează discuția despre modul în care moda se intercalează cu alte forme de artă, subliniind că designul vestimentar poate fi analizat prin aceleași lentile estetice ca pictura, sculptura sau arhitectura.
Charles Frederick Worth și nașterea haute couture-ului
Charles Frederick Worth a avut o influență monumentală asupra industriei modei în secolul XIX. În cartea „Secretele modei”, Kerlau evidențiază contribuția lui Worth, care a adus o transformare radicală în modul în care moda era concepută.
În loc să croiască doar la comandă, Worth a creat colecții de modă pe care le prezenta publicului în cadrul unor parade intime, precursoarele prezentărilor de modă de astăzi. Această idee de a pune creațiile pe podium, unde clienții puteau alege, a marcat nașterea haute couture-ului modern.
Worth a fost și primul care a introdus conceptul de „etichetă” în modă, semnându-și creațiile. Acesta a fost un pas crucial spre recunoașterea modei ca artă, deoarece hainele nu mai erau simple produse de consum, ci opere semnate de un autor, similar cu un tablou sau o sculptură.
„Fashion: A History from the 18th to the 20th Century”, publicată de Kyoto Costume Institute, aprofundează această tranziție importantă, ilustrând cum designeri precum Worth au transformat moda în arta vizuală a trupului uman. Lucrarea discută, de asemenea, importanța prezentărilor de modă ca formă de artă performativă, unde fiecare model devine o pânză pe care designerul își expune viziunea.
Eliberarea corpului prin artă
În prima jumătate a secolului XX, Madeleine Vionnet a adus o schimbare profundă în felul în care era concepută moda feminină. Cunoscând tendințele restrictive ale vremii, când corsetele și crinolinele erau esențiale pentru garderoba oricărei femei, Vionnet a renunțat la aceste structuri rigide, eliberând corpul și introducând o estetică fluidă.
Celebra pentru croiala pe biais, Vionnet a revoluționat designul vestimentar printr-o tehnică inovatoare de tăiere a materialului în diagonală, care permitea ca țesătura să se muleze natural pe corp, conferindu-i o eleganță sculpturală.
Această abordare reflectă perfect conceptul modei ca artă. Vionnet a creat rochii care nu erau doar confortabile, ci aveau și o calitate sculpturală, fluidă și organică, la fel ca o operă de artă modernistă.
Cartea „Madeleine Vionnet”, de Betty Kirke analizează tehnicile unice folosite de Vionnet și arată cum munca ei a transformat moda dintr-o funcțiune utilitară într-o expresie artistică a formei feminine.
Un alt volum esențial pentru a înțelege această tranziție este „The Art of Fashion Draping”, de Connie Amaden-Crawford, care explorează în detaliu arta drapării. Această lucrare demonstrează că tehnicile de croitorie pot fi considerate la fel de artistice precum cele din artele plastice.
Un avangardist care a îmbinat moda cu artele vizuale
Paul Poiret este o altă figură emblematică care a contribuit la ascensiunea modei ca artă. Inspirat de mișcările avangardiste, Poiret a renunțat la structurile rigide și a introdus în moda occidentală influențe orientale și exotice.
Poiret nu doar că a eliberat femeile de corset, dar a și colaborat cu artiști vizuali, cum ar fi Raoul Dufy, pentru a crea colecții vestimentare însoțite de decoruri spectaculoase. În cartea „Paul Poiret”, de Harold Koda și Andrew Bolton, viața și opera lui Poiret sunt explorate în detaliu, iar autorii evidențiază cum acest designer a fost un pionier al fuziunii dintre modă și alte forme de artă.
Paul Poiret a transformat paradele de modă în evenimente teatrale, unde designul vestimentar și artele spectacolului se întâlneau pentru a crea o experiență artistică totală.
Astăzi, paradele de modă sunt evenimente artistice de sine stătătoare, la fel ca un vernisaj într-o galerie. De la primele parade introduse de Charles Frederick Worth, moda a evoluat într-un spectacol unde modelele devin pânze mobile, iar designerii sunt artizani ai unei forme de artă efemere.
Spectacolele lui Alexander McQueen sau John Galliano sunt exemple notabile în acest sens, unde fiecare colecție este mai mult decât o simplă prezentare de haine, ci este o poveste spusă prin texturi, forme și mișcări coregrafiate.
Cartea „Alexander McQueen: Savage Beauty”, de Andrew Bolton examinează opera acestui designer și demonstrează cum colecțiile sale au transformat podiumurile de modă în spectacole de artă performativă.
Mai mult decât atât, McQueen a creat haine care erau simultan provocatoare și poetice, încadrându-se perfect la granița dintre modă și artă vizuală.
Moda contemporană și dialogul cu arta
Granițele dintre modă și artă sunt tot mai difuze în epoca modernă. Designerii colaborează frecvent cu artiști contemporani pentru a crea colecții care funcționează nu doar ca piese vestimentare, ci și ca declarații estetice.
„Fashion and Art”, de Adam Geczy și Vicki Karaminas explorează în profunzime această intersecție, subliniind cum designul vestimentar este o artă în sine, influențată de mișcări artistice precum dadaismul, suprarealismul și arta conceptuală.
Expoziții precum „Manus x Machina: Fashion in an Age of Technology” de la The Metropolitan Museum of Art au arătat cum tehnologia poate completa munca manuală pentru a crea haine inovatoare, demonstrând astfel că moda poate fi și o artă tehnologică, nu doar una manuală.
Astfel, de la revoluționarii modei precum Charles Frederick Worth și Madeleine Vionnet la designerii contemporani care sparg barierele convenționale, moda a evoluat dintr-o simplă necesitate într-o formă de artă rafinată.
Cărțile care explorează această evoluție, precum „Secretele modei” de Yann Kerlau, „Fashion as Art” și „The Fashion System”, demonstrează că moda este mai mult decât o industrie, ci este un fenomen artistic care continuă să inspire și să provoace.
Așa cum o pictură sau o sculptură poate evoca o reacție emoțională sau intelectuală, tot așa și o piesă vestimentară bine gândită poate spune o poveste, poate provoca și poate extinde limitele esteticului.
fotografii: Unsplash
