Ți s-a întâmplat vreodată să simți că răcești și să te gândești instant că nu vei fi bine în următoarele zile, chiar să amâni planuri pentru că nu ai energie? Ai avut vreodată o stare de moleșeală, dar totuși erai entuziasmat în legătură cu o activitate, iar mentalitatea a schimbat complet demersul lucrurilor? Astăzi vreau să îți povestesc despre relația dintre creier și intestine, cum sănătatea mintală poate trece prin stomac.
Mulți specialiști în nutriție trag semnale de alarmă cu privire la sănătatea intestinelor. Dar câți dintre noi mâncăm pentru bacteriile care trăiesc în stomac? Oamenii de știință au ajuns la concluzia că stomacul nostru, mai exact microbiomul, poate fi privit ca un al doilea creier care comunică cu sistemul nervos.
Ce este microbiomul
Microbiomul este un mediu din corpul nostru, o armată de microbi care ne ajută să ne menținem sănătoși. Această armată ne protejează împotriva bolilor, ajută cu digestia, produce vitamine și oferă energie. Comunitatea invizibilă conține trilioane de micro-organisme mici. Iar ea are nevoie de noi ca să îi oferim resursele necesare, cum și noi avem nevoie de ea ca să funcționăm complet fizic și psihic.
Stilul nostru de viață influențează compoziția microbiomului. Dieta, lipsa somnului și utilizarea anumitor medicamente pot dezechilibra corpul. Fiecare corp este diferit, iar fiecare microbiom are nevoie de alimente specifice pentru a se echilibra. De exemplu, unele persoane au nevoie de alimente care să promoveze aciditatea din stomac, iar altele au nevoie de mâncăruri alcaline.
Alcalin versus acid
Când corpul are nevoie de mâncăruri alcaline, iar tu îi dai opusul, sistemul imunitar este activat, corpul este slăbit și poți răci mai des sau vindecarea durează mai mult. De exemplu, eu răcesc des și mă îndreptam spre gastrită până să mă informez.
Nivelul pHului din sânge trebuie să fie undeva în jurul a 7 ca sa fie neutru, normal și ușor alcalin. Deci trebuie să ai grijă să consumi mai multe ingrediente alcaline decât acide. Câteva exemple alcaline sunt fructele precum caisele, ananasul, afinele, mango, chiar și lămâia sau legume precum broccoli, sfeclă, baby spanac, varză, salată și castraveți.
Acum, ca să înțelegi și mai bine, câteva exemple de alimente acide sunt:
- fructe precum prune, banane verzi (adică necoapte), vișine;
- legume precum roșii, spanac și cartofi gătiți, fasole (roșiile sunt, teoretic, fructe, deoarece ies dintr-o floare și au semințe, dar cultural vorbind ne-am obișnuit că sunt legume);
- leguminoase ca soia;
- cereale sau pseudocereale precum mălai, grâu, orez și tot ce ține de panificație;
- semințe ca alunele, nucile, caju;
- dar și lactatele, carnea, ouăle de găină, cafea, alcool.
Dacă tu ai mâncat de dimineață o banană verde pentru potasiu și energie, apoi ai băut o cafea, pe urmă ai consumat un snack de caju pentru proteine, iar la prânz o supă de roșii și seara puțin orez cu spanac gătit, ai impresia că ai mâncat sănătos, nu? Într-un fel da, dar ai mâncat doar ingrediente acide care îți pot da peste cap sistemul imunitar fără să îți dai seama.
Experiența mea cu microbiomul
Eu am o aciditate mare în stomac, motiv pentru care microbiomul meu nu acceptă mereu toate combinațiile de fructe și legume crude. Însă, partenerul meu este fix opus. El are nevoie de combinații care să îi sporească într-un fel aciditatea pentru o digestie optimă. Eu pot avea câteodată arsuri când mănânc o supă de roșii sau un măr, el are probleme dacă mănâncă carne fără legume.
Atunci când nu mâncăm corespunzător microbiomului, corpul nostru rămâne fără energie, chiar dacă am consumat mese copioase. Iar dacă aceste obiceiuri continuă pe termen lung, am observat efecte asupra odihnei, pielii și chiar a stărilor, care oscilează între nervozitate și melancolie.
Când mâncăm corect, iar corpul nu se chinuie cu digestia, suntem efectiv alți oameni. Atunci când consum fructe și combinațiile potrivite de legume, carbohidrați buni și proteine sunt mult mai veselă. Da, am o doză de energie și când mănânc o pizza sau o felie de tort, dar la scurt timp sunt agitată sau nu vreau altceva decât să dorm.
Relația dintre cele doua „creiere”
Atunci când suntem anxioși sau melancolici, microbiomul primește un anumit mesaj. Același lucru se întâmplă și când stomacul a primit ceva, să spunem un ingredient pe care nu îl poate digera corect. Declanșatorul poate fi atât un fruct sau o legumă, cât și un produs cu gluten, lactoză sau carne și ou. Stomacul influențează mintea, iar mintea influențează armata din intestine. Aici intervin tulburările nervului vag, cel care transmite mesaje între cele două “creiere”.
Microbiomul are nevoie de diversitate. Când acest echilibru este destabilizat apare inflamația. Sistemul imunitar nu apreciază această activitate și reacționează. Armata din intestine are nevoie de fibre ca să fii atât sănătos, cât și binedispus. Ele se găsesc în fructe, legume, semințe, nuci, leguminoase, printre multe altele.
De aceea nutriționiștii tot insistă să avem în farfurie multe culori, iar culoarea maro, asociată de obicei cu carnea sau produsele procesate, să nu fie mai mare decât podul palmei. În plus, ei recomandă să ne facem analize și să discutăm cu un specialist pentru a stabili dacă putem ajuta corpul și mintea prin intermediul unor suplimente precum probiotice sau prebiotice.
Probioticele sunt bacterii vii și fermenți care ajută flora intestinală, ajută digestia și sistemul imunitar. Ele se găsesc atât în farmacii, sub formă de suplimente, cât și în supermarket-uri sub formă de produse fermentate, precum iaurt, murături și chiar ciocolată neagră. Prebioticele sunt carbohidrații de care au nevoie probioticele. Ele se găsesc atât sub formă de suplimente, cât și alimente precum, cereale, banane, ceapă și miere.
Învățăm ceva în fiecare zi
Aceste descoperiri mă fac să privesc altfel statisticile îngrijorătoare cu privire la creșterea numărului de pacienți care suferă atât din cauza tulburărilor psihice, cât și a problemelor cu greutatea. De multe ori, primul grup nu are parte de un tratament care să funcționeze, studiile arată că doar 2 din 10 pacienți răspund la medicamente. Al doilea grup slăbește, dar revine la greutatea inițială.
Așa că am ajuns să îmi pun tot felul de întrebări. Oare suntem o generație de oameni cu probleme precum depresie și anxietate pentru că mâncăm haotic, de multe ori fast-food sau prăjeli? Știu că multe persoane se îngrașă sau slăbesc pe fond nervos. Deci clar este o mare legătură acolo. Mâncarea este cheia succesului.
Când avem de-a face cu probleme de stomac, trebuie să ne uităm și la psihic și invers. De aceea se și zice că simțim “fluturi în stomac” atunci când suntem emoționați sau avem drumuri mai dese la baie înaintea unei prezentări și avem arsuri în capul pieptului când suntem supărați.
Dacă vrei să aprofundezi cu mine îți recomand interviurile cu specialiștii care tratează omul, nu simptomele, precum Elena Florescu sau Oana Trifu.
În final, mai am un singur gând. Nu știu sigur dacă dragostea trece prin stomac, dar clar sănătatea are drum pe acolo.
fotografii via UNSPLASH
