Medicina funcțională, alimentație și corpul feminin cu Elena Florescu, Health & Wellness Coach

Durata: 8 minute

Elena Florescu este femeia, mama, soția și Health & Wellness Coach-ul din spatele proiectului Suflet Pentru Hrană. Platforma digitală promovează importanța alimentației intuitive și a medicinei funcționale. Astăzi îți propun un interviu cu o femeie a cărei pasiune pentru bine a început acum mai bine de un deceniu.

După vârsta de 25 de ani studiile arată că inima începe să bată mai încet. Am simțit pe pielea mea cum acest lucru face ca toate funcțiile corpului să încetinească, kilogramele nu se mai ard la fel, iar elasticitatea pielii are de suferit. Rutina de la 20 de ani nu se mai potrivește cu cea de la 30 de ani, mai ales dacă corpul feminin a trecut și printr-o sarcină.

Anul acesta Elena Florescu își redirecționez studiul către domeniul fertilității, astfel încât să poată ajuta femeile să își pregătească corpul pentru sarcină, motiv pentru care am vrut să vorbesc cu ea despre corpul feminin, alimentație și menstruație.

Cine este Elena Florescu?

Suflet Pentru Hrană a apărut în 2009 din entuziasm pentru puterea pe care o are hrana corectă asupra unui corp. Timp de 12 ani, Elena Florescu a strâns în jurul ei o comunitate de femei dornice să se descopere, să transforme mâncarea într-un combustibil pentru un organism energic și sănătos. Nouă ani mai târziu, pasiunea a devenit profesie.

“Îmi place să cred că am strâns în jurul meu oameni, în special femei, care caută echilibrul, se feresc de extreme, care sunt suficient de înțelepte încât să nu se lase pradă miturilor. Le place să cerceteze, ca și mie, să se educe pentru ele însele și pentru familie și sunt foarte deschise la schimbări,” se mândrește Elena Florescu.

În 2018 Elena Florescu a obținut digital certificatul de Health Coach de la Dr. Sears Wellness Institute din America și astfel a început cariera de coach. Apoi, în 2019 a început cursurile la The School of Applied Functional Medicine, instituție la care studiază continuu pentru specializări în diverse domenii, de la sănătate digestivă la echilibrare hormonală sau fertilitate.

“Echilibrul pentru mine se definește foarte mult zilele acestea prin starea băiețelului meu. Dacă reușesc să-l fac fericit, atunci sunt și eu bine. E drept, am zile în care pot face asta numai lăsând deoparte nevoile mele, dar îmi asum pentru că mi-am setat niște priorități și vreau să le respect,” a povestit Elena.

Ce este medicina funcțională?

Medicina funcțională privește corpul ca pe un întreg. Această ramură alternativă vede faptul că sistemele sunt interconectate, iar pentru rezolvarea problemelor de sănătate pune în centru omul, nu boala.

Poartă numele și de medicină integrativă pentru că analizează toate aspectele vieții unui om pentru a-l ajuta să se simtă mai bine: de unde vine, în ce mediu trăiește și muncește, cum se relaxează, cum doarme, ce mănâncă, printre altele. Organismul uman are o structură complexă, iar atunci când un sistem nu funcționează optim, sunt șanse mari ca multe alte funcții să fie destabilizate.

“Cel mai impresionant caz este cel al unei doamne de 52 de ani care a venit la mine îndrumată de fiica ei, care mă urmărea demult pe social media. Suferea de simptome de reflux esofagian de 20 de ani și nimeni nu reușise să o ajute să scape de simptomele neplăcute – reflux, râgâială, preaplin după masă. În timpul coaching-ului am descoperit că doamna avea și rezistență la insulină și am lucrat și la asta. Doamna nu mai are niciun simptom de reflux, a învățat să mănânce echilibrat astfel încât să își țină glicemia sub control, iar insulina i-a scăzut vizibil în numai trei luni,” ne povestește Elena.

Studiile arată că trăim într-o lume a tratamentelor. O lume în care doctorii nu au timp și nu se uită la un pacient ca la un sistem complet, ci la simptome. Tratamentele ajută economia, deoarece pot fi ținute o viață întreagă. Însă, fericirea nu se găsește în dependență, în borcănele albe, ci în schimbări sustenabile astfel încât să ajungem la echilibru și vitalitate.

Cum putem să ne dăm seama de ce avem nevoie, mergem la nutriționist, ne facem analize de sânge, trecem și pe la psiholog?

Ideal le facem pe toate ca să găsim cauza dezechilibrelor. Oricine lucrează cu mine aude tot timpul despre stres și cât de mult rău face. E nevoie de psiholog, de duhovnic? Nu știu, fiecare femeie decide pentru sine ce i se potrivește. Ce pot spune sigur este că Dr. Google nu va ajuta prea mult – sunt oficial înregistrate peste 50.000 de boli, afecțiuni, sindromuri, iar simptomatologia nu este foarte ușor de interpretat printr-o simplă răsfoire a internetului.

Ce ne poți spune despre știința din spate și cum putem învăța să mâncăm intuitiv, să fim prezenți, să ne ascultăm corpul și să adaptăm alimentația după evoluția lui?

Mâncatul intuitiv nu mi se pare o soluție pentru că adulții stresați și obosiți pot confunda foarte ușor intuiția cu nevoia de alinare a unor lipsuri emoționale. O soluție văd în educație – cărți, studii, investiție într-o colaborare cu un specialist, fie el nutriționist sau health coach. Pe lângă asta, cred că este nevoie să ne recâștigăm încrederea în firesc și natural – așa cum le spun și clientelor mele, ceea ce ne dă natura a fost, este și va fi mereu mai bun pentru noi decât ce produce o fabrică.

Ce trebuie să știm despre intoleranțe și sensibilitățile alimentare?

Primele sunt cauzate de inabilitatea sistemului digestiv de a digera anumite alimente și se manifestă cel mai des doar la nivel digestiv – vezi intoleranța la lactoză, când corpul nu produce suficientă lactază pentru a descompune zaharurile din lapte. În acest caz se poate suplimenta cu enzimele necesare pentru o mai bună digestie.

Sensibilitățile, însă, pornite tot din tractul digestiv, se pot resimți într-o sferă mai largă, pot da naștere la simptome care nu au nicio legătură cu digestia, fiind astfel mai dificil de identificat. Ele au de-a face mai mult cu sistemul imunitar și reacțiile lui la proteine nedigerate complet.

În aceste cazuri este nevoie de o dietă de eliminare pe o perioadă determinată, vreme în care se lucrează la calmarea sistemului imunitar și la refacerea mucoasei intestinale care a permis trecerea în sistem a acelor proteine nedigerate. După perioada de eliminare se poate relua consumul, preferabil cu pauze între zilele de consum pentru a evita declanșarea unui răspuns imun.

Ce poți să ne spui despre etapele ciclului – în perioada menstruației; faza foliculară sau pre-ovulație; faza ovulatorie; faza luteală sau post-ovulație și de ce trebuie să îi oferim corpului alimente diferite?

Suntem guvernate în mare măsură de hormoni și ei se modifică pe parcursul ciclului, iar noi îi putem susține prin alimentație. Nivelul de energie este și el diferit de la o etapă la alta și ar fi bine să respectăm înțelepciunea corpului și să ne odihnim mai mult, de exemplu, în timpul menstruației. Apoi, odată cu faza foliculară să demarăm în forță investind mai multă energie în proiectele în care suntem implicate.

Cel mai des întâlnită problemă este în faza luteală, imediat după ovulație și până la menstră – foarte multe femei au un dezechilibru între estrogen și progesteron care le afectează viața de zi cu zi prin dureri de sâni, schimbări emoționale, anxietate accentuată, pofte de dulce de necontrolat. Totul culminează cu o menstruație chinuitoare – pierderi mari de sânge, crampe insuportabile, uneori imobilizare la pat.

Credem că dacă toate sau majoritatea femeilor din jurul nostru experimentează aceste simptome, este normal să fie așa. Am fost educate să suportăm și să mergem mai departe. O spun pentru a suta oară, probabil, și o să o repet până mă las de health coaching: nu este normal. Acolo există un dezechilibru numit dominanță de estrogen și poate fi depășit, deseori prin schimbări simple de dietă – alimente funcționale care ajută organismul să balanseze acest parteneriat dintre estrogen și progesteron.

9-9-9 cum ar trebui să fie călătoria din punct de vedere nutrițional 9 luni înainte de sarcină, 9 luni pe timpul sarcinii și 9 luni după naștere? Trebuie să fie diferită?

Există un fir roșu care trece prin aceste luni: dietă bazată majoritar pe legume, fructe, frunze verzi, semințe și nuci cu aport de proteină de calitate și grăsimi sănătoase. De evitat sunt carbohidrații simpli, zaharurile și alimentele procesate. Este indicat să avem un aport mai mare de acizi grași omega-3 versus omega-6, astfel încât să nu fim predispuse inflamației.

Dincolo de asta, desigur, putem pune accentul pe alimente care să ne asigure mai mult din diverșii nutrienți necesari în oricare dintre aceste etape. Înainte de sarcină ne ajută mult hrișca, năutul, frunzele verzi, ouăle, semințele de floarea-soarelui. Frunzele verzi precum kale, spanac sunt importante datorită aportului de folat. În sarcină cresc mult nevoile nutriționale și trebuie să avem grijă să includem un pic mai multă proteină, grăsimi benefice (printre altele) ca să ne asigurăm că avem suficiente resurse pentru noi și bebeluș.

Este o sarcină restrictivă din punct de vedere alimentar – exemplu un pahar de vin sau sushi – sau doctorii merg pe o combinație de mituri și precauție?

Nu există studii făcute pe femei însărcinate care să demonstreze efectele negative ale alcoolului, cafelei, peștelui sau oricărui alt aliment la care se recomandă precauție. Avem multe studii observaționale care pot lămuri asupra unor conexiuni, nu asupra relației de cauză-efect. Și atunci se impune multă precauție în recomandările făcute gravidelor.

Din păcate, există și un exces de zel cumulat cu informații depășite, care deseori derutează femeile și le fac să ia decizii eronate. Toți acești factori explică și dorința mea de a pune la punct cursul de nutriție în sarcină pe care-l menționam anterior – vreau să fie plin de informații clare și sfaturi practice, care să le ajute pe femei să navigheze mai ușor cele nouă luni.

În România avem o perioadă care poartă numele de lăuzie, dar nu se prea respectă. Femeile sunt încurajate să își îmbrățișeze noul rol fără a aloca timp pentru a recalcula dinamica. Vor să revină la eul anterior, la curățenia săptămânală, la gătit frenetic, la fizicul post-sarcină. Cum ar trebui să arate lăuzia în 2021?

Toate culturile au această tradiție, născută din respect și prețuire pentru minunatul act al nașterii. Pe măsură ce îmbrățișează spiritul modern, însă, oamenii se îndepărtează de la tradiții și firesc, copleșiți de ideea de civilizație, care vine la pachet cu ritmuri tot mai alerte, vieți tot mai încărcate, datorii tot mai multe.

Nu cred că femeia este, în România sau altundeva, încurajată per se să reia ritmul de dinainte de sarcină și naștere. Cred, însă, că, de multe ori, nu are de ales. Familiile în societățile moderne sunt din ce în ce mai mici, copiii sunt departe de părinți, nu își cunosc vecinii, nu vor să își deranjeze prietenii. Și atunci, trebuie să se descurce singure, să încerce să le facă pe toate. Trebuie să facă ele tot ce pe vremuri făcea un sat.

Cel mai bun sfat pe care-l pot da femeilor care simt că vor fi în această situație: înainte de naștere, gătiți și congelați pentru că vor fi foarte puține momente libere și veți fi copleșite de câte veți avea pe lista de to-do. Mâncarea hrănitoare va pica aproape mereu în josul listei de priorități.

Pe grupurile online de mămici am observat o atenție ridicată dietei copiilor. Însă, văd o dorință de a oferi proteine de origine animală la fiecare masă – ouă, lapte, carne. Avem nevoie de atât de multe proteine?

Noi nu, cei mici da. Au nevoie de cantitate dublă de proteină față de un adult pentru că sunt în creștere. Proteina este cea care oferă cărămizile pentru acest proces. Chiar și așa, proteina inclusă la fiecare masă s-ar putea să fie un pic cam mult – depinde, însă, și de cantitatea oferită celui mic și de sursa proteinei, care, ca la adulți, poate deseori face diferența între sănătate și boală.

Sunt opțiunile vegetale de pe piață o alternativă bună sau ne păcălim deoarece sunt alimente procesate?

Mă întorc la educație – trebuie să ne asumăm responsabilitatea citirii etichetei și înțelegerii informațiilor prezentate pe ea. Acum câțiva ani am făcut un curs la București pentru așa ceva și am fost surprinsă să văd cât de puțin știu oamenii despre ce scrie pe ambalaje și cum nu știu să facă diferența între mesaje de marketing și informațiile valoroase.

Pe Elena Florescu o găsești pe SufletPentruHrana.ro dacă ai nevoie să îți recapeți starea generală de bine.

fotografii via UNSPLASH

Elena Vrabie
Elena Vrabie
Port multe pălării și învăț în fiecare zi despre viața de femeie, mamă, soție, iubitoare de patrupede și jurnalist Millennial cu o experiență de 10 ani în domeniu. Când nu scriu, vloguiesc! #alwaysoptimising