Scărmănat, dărăcit, împâslit – activități din lungul drum al lânii de la blana oilor la firul pufos pe care îl știm din țesături. Pe vremuri, făceau parte din activitatea femeilor de la sat – acum, însă parcă par din povești. Un meșteșug din ce în ce mai rar, pe cale de dispariție la nivel artizanal.
Dar iată că întotdeauna apare o speranță. Proiectul Dor de lână inițiat de Rodica Pătrașcu readuce în actualitate, cu pasiune, răbdare și pricepere, vechile obiceiuri de lucru cu lâna.
Rodica este din Ploiești. A absolvit în București Facultatea de Psihologie și Științele Educației și, apoi a urmat un master în cadrul Universității din Groningen (Educational Effectiveness and Instructional Design). Ulterior, a lucrat cu copiii în diferit părți ale Europei, începând ca voluntar într-o grădiniță din Grecia, apoi în Anglia și Țările de Jos.
De patru ani s-a întors în România împreună cu soțul său olandez și s-au mutat într-un sat de munte: „Am vrut să avem casa noastră în natură și acum locuim împreună cu foarte multe plante în interior, doi motănei și două cățelușe„, povestește Rodica.
Întotdeauna a fost atrasă de meșteritul lucrurilor pe care apoi le dăruia celor dragi. Acum, Rodica și-a făcut curaj și, după ce a lansat proiectul Dor de lână, a creat și primele obiecte din lână pentru vânzare.
…
Acest articol face parte dintr-o serie dedicata artizanilor zilelor noastre, oameni care încă mai fac cu propriile mâini lucruri frumoase, cu grijă, cu pasiune. Dacă vrei să ne povestești despre meșteșugul tău sau cunoști pe cineva care este artizan într-un domeniu, scrie-ne pe curator@curatorialist.ro ca să î(ț)i facem povestea cunoscută.
…
Curatorialist: Cum ai descoperit și cum ai deprins să lucrezi lâna? Ai avut în familie pe cineva care practica acest meșteșug? Ai amintiri din copilărie legate de lucrul cu lâna?
Rodica: Lucrul cu lâna s-a întâmplat pur si simplu aici. Înainte să mă mut, m-am gândit că mi-ar plăcea să fac ceva legat de tradiții, dar nu știam ce și cum. Totul a început, de fapt, la o stână de unde am salvat o piele de miel. Am învățat să argăsesc și să prepar piei de la singurul meșteșugar din zonă (care nu mai este printre noi). Apoi am observat că nimeni nu se mai folosește nici de lână și ajunge deșeu.
M-am ambiționat să o salvez și să o pregătesc gata de lucru așa cum o făceau femeile odinioară. Asta implică spălatul lânii la râu, apoi scărmănatul, dărăcitul, iar apoi împâslitul.
Când ai pornit proiectul Dor de lână și cum au fost primii pași?
Când am adus primele caiere acasă mi s-a părut așa multa lână! M-am gândit cărui fel de obiect să îi dau viață pentru prima oară și am făcut o îmbrăcăminte pentru telefonul meu. Husa are acum 2 ani și încă o folosesc. Consider că am pornit acest proiect când am spălat primii saci cu lână la râu.
Deși ai deprins și meșteșugul pregătirii pieilor, te-ai dedicat lucrului cu firul de lână. Ce te-a atras mai mult la lână?
Ambele procese sunt la fel de îndelungate și motivația de a lucra cu lâna, respectiv pieile a fost dorința de a le salva. Am ales lucrul cu lâna pentru ca mi-am dorit de mai mult timp să împâslesc și astfel poți crea o multitudine de obiecte; este mult mai meditativ, mai puțin efort fizic, însă ai nevoie de foarte multă răbdare!
Cum ai ales numele proiectului tău?
Numele a venit aproape natural, DOR de la dorul de a mă întoarce în natură și DE LÂNA ca m-am îndrăgostit la atingere de acest material atât de valoros. Dar și dorul de a face ceva care a fost făcut de mii de ani.
Ce presupune lucrul cu lâna? Care ar fi etapele pe care le parcurgi de la blana oilor la firul gata de folosit la diferite obiecte pe care le creezi?
După cum spuneam, lâna tunsă de pe oițe o duc la râu. Acolo caut vreascuri să fac focul, torn apa fierbinte pe lână să se înmoaie și așa se îndepărtează seul și resturile din blana oițelor așa cum au stat ele în așternut peste iarnă. După ce se usucă, se scarmănă, adică se elimină resturi de paie și mărăcini, prin desprinderea firelor de lână. Apoi e dusă la darac unde o face pufoasă și este pusă într-o altă mașină care o face caiere.
De abia apoi mă apuc de împâslit. Împâslitul se poate realiza prin doua metode: cea umedă, prin agitarea firelor de lână cu apă caldă spre fierbinte și săpun; iar cea uscată, prin împungerea firelor cu un ac special.
Ai un atelier? Ce ustensile îți sunt necesare pentru lucrul cu lâna?
Încă nu am un atelier propriu-zis. De aceea am lucrat până acum la obiecte mici. Am nevoie în primul rând de o sursă de apă caldă, folie cu bule, săpun, prosop; iar pentru tehnica uscată, de acul de filțuit și de un burete.
Ce tip de obiecte creezi din lână?
Am început prin a face îmbrăcăminte pentru telefon și gentuțe, dar foarte bine au curs ideile pentru podoabele naturale: șiraguri, cercei, inele, brățări, broșe, ace de par, agrafe. Am împâslit și săpunuri folosite drept exfoliant, magneți, carusel pentru copii, globuri de Crăciun, șoșoni, un ilic, căsuță și jucării pentru pisici, am încercat chiar si o căciulă cu urechi, iar de ceva vreme vreau sa dau formă unor lămpi ambientale.
Cum s-a schimbat viața ta de când te-ai dedicat acestei pasiuni?
În sfârșit pot să zic că fac ceea ce îmi place! Este un sentiment foarte plăcut.
Care sunt sentimentele pe care ți le insuflă lucrul cu lâna?
Spălatul lânii la râu mi se pare ritualic și primordial, iar împâslitul este foarte meditativ.
Împâslitul e o forma de terapie pentru că înveți să îți concentrezi atenția în momentul prezent și produce emoții pozitive și stimulează creativitatea.
Care este obiectul din lână preferat?
Când iau forma finală toate obiectele sunt frumoase, dar primul obiect creat, anume îmbrăcămintea telefonului, e specială, iar când e frig picioarele preferă șoșonii.
Ce cuvânt ți se pare că se potrivește perfect cu lâna?
Delicatețe.
Cum crezi că se poate păstra acest meșteșug în zilele noastre și în viitor?
Prin a arăta altor oameni și copiilor cum se lucrează cu această tehnică organizând ateliere. Prin a arăta câte tipuri de obiecte se pot face și prin a povesti despre proprietățile acestui minunat material.
Ce ai frumos astăzi?
Inspirația care mă înconjoară.
fotografii: Rodica Pătrașcu
Tot din seria Artizanii zilelor noastre:
Maria Mandea (Micul Haos) sau arta de a face păpuși-personaje
Andreea Hoha (Foaie Verde) sau arta de a face agende artizanale
