Ce este arta non-tradițională? | Guest Editor: Diandra Agapie, curatoare în arte și designer de interior

Durata: 8 minute

La târgul de artă Miami Basel din 2019, o operă de artă a stârnit un mare interes din partea colecționarilor, galeriștilor și publicului larg. Artistul italian Maurizio Cattelan, cunoscut pentru sculpturi hiperrealiste și instalații de artă, dar și pentru atitudinea lui satirică în practica sa artistică, a lipit o banană cu scotch pe un perete din cadrul standului galeriei Perrotin, care îl reprezenta pe artist.

 

Opera de artă nu numai că a atras mii și mii de vizualizări online, dar a fost vândută cu nu mai puțin de 120,000 de dolari. 

 

articol scris pentru Curatorialist de Diandra Agapie – licențiată la Univeritatea din Maastricht ca și curatoare în arte cu specialitatea în artă non-tradițională. Aceasta s-a concentrat pe cercetarea artei conceptuale și a relației dintre aceasta, artiști și public. O dată cu întoarcerea în România, autoarea și-a făcut tranziția profesională spre design interior.

 

Iar dacă credeți că aceasta este o simplă banană lipită pe un perete, mai gândiți-vă o dată. Această piesă de artă intitulată The Comedian, vine însoțită de un certificat de autenticitate, dar și de diagrame și instrucțiuni care conțin detalii legate de modul de prezentare corect al lucrării. Pe scurt, este acreditată ca o operă de artă autentică și tratată ca atare. 

Ca să înțelegem cum a ajuns o banană lipită cu scotch să devină o operă prețioasă de artă, trebuie să facem o călătorie în anii ’60.

 

Când ne gândim la ce este arta, mulți o asociază cu obiecte tangibile, picturi, sculpturi, etc. Acestea urmează un proces de creație prin mâna artistului, cu scopul de a termina lucrarea, iar arta este produsul terminat, tangibil, pe care vizitatorii unei expoziții îl pot vedea și admira.

Spre finalul anilor ’60 la nivel internațional, arta conceptuală devine noua mișcare en vogue în cercurile de artiști, care doreau să își exprime dezacordul în legătură cu structurile lumii artistice, care în acel moment era din ce în ce mai axată pe comercializarea lucrărilor. Așadar, aceștia au început să producă lucrări în care conceptul, procesul de gândire și de execuție au devenit mai importante decât obiectul finalizat.

Anumiți artiști au decis să se desprindă de formele de artă tradiționale, academice și/sau comerciale. Materialele non-tradiționale, fără rezistență în timp, sau chiar lipsa completă a acestora, au devenit cartea de vizită a noii arte conceptuale. Noile lucrări nu puteau să fie cumpărate și vândute cu aceeași ușurință cu cele tradiționale, spre bucuria artiștilor conceptuali. 

Aceștia puteau să își prezinte arta oriunde doreau, nu doar în cadrul galeriei sau muzeului. Ei puneau sub semnul întrebării semnificația artei si scopul acesteia și își doreau ca și publicul lor să adopte aceeași atitudine.

În prezent, muzeele și galeriile promovează în continuare arta conceptuală, în urma unui interes pe acest subiect renăscut in anii ’80. Evoluția segmentului de social media a popularizat mai mult ca niciodată arta conceptuală.

Tipurile de artă conceptuală au în comun caracterul efemer și imaterial, hibriditatea tehnică, importanța ideii, experiența publicului, critica față de arta tradițională și instituțiile care o reprezintă.

 

Corpul ca și creator de artă

Imponderabilia (1977), Marina Abramović & Ulay, performance stills
Imponderabilia (1977), Marina Abramović & Ulay, performance stills

Acesta este un tip de artă care în mod normal se petrece live, în fața unui public. Corpul artistului devine mediumul prin care este transmisă arta, prin mișcările acestuia, fie ele solo sau interacționând cu ceva sau cu cineva.

Este posibil să vedeți și fotografii sau video-uri cu o piesă de performance care s-a întâmplat în trecut. Dacă vă întrebați care este arta, piesa live sau documentația acesteia, răspunsul pe care îl veți primi va depinde de persoana pe care o întrebați, opiniile pe subiect fiind împărțite.

Arta de tipul performance poate să fie și interactivă, atunci când artistul dorește includerea publicului, prin instrucțiuni oferite.

Click aici pentru a o asculta pe Marina Abramović, cea mai cunoscută artistă de performance, vorbind despre corp ca și un medium de creație în artă: 

 

Dacă doriți să aflați mai multe despre performance și artiștii care au lucrat și lucrează în continuare cu acest medium, puteți dând click aici și aici.

 

Arta cu și despre pământ

Din seria Siluetas (1978), Ana Mendieta, fotografie
Din seria Siluetas (1978), Ana Mendieta, fotografie

Earth sau land(scape) art poate să folosească materiale naturale (pietre, sol, apă, etc.) sau să creeze opere de artă specifice pentru o zonă sau mai multe din natură. De cele mai multe ori, aceste aspecte sunt combinate. 

Aceste lucrări rămân în natură și la fel ca și performance art au un caracter trecător. Lipsa de protecție față de elemente și dezintegrarea naturală a lucrărilor este dorită de artiști. 

Natura oferă spații vaste care pot să încadreze piese pe măsură. Aceasta oferă posibilitatea ontologică de a contempla asupra scopului artei. Dacă arta cu și despre pământ nu poate să fie văzută în galerie de un public în mod tradițional, atunci ideea că arta trebuie vizualizată de o audiență este pusă sub semnul întrebării și/sau criticată. Și, desigur, aceste lucrări nu sunt ușor de cumpărat și vândut.

Ca și în cazul descris mai sus, în muzee sau galerii, veți putea vedea earth/landscape art prin intermediul documentației, deși acest tip de artă nu este limitată la spațiul galeriei. Persistă întrebarea ontologică legată de ce este, de fapt, acest tip de artă. 

Pentru cei interesați, găsiți mai multe informații aici și aici

 

Instalații ca artă

Infinity Mirrored Room –The Souls of Millions of Light Years Away (2013), Yayoi Kusama, instalație
Infinity Mirrored Room –The Souls of Millions of Light Years Away (2013), Yayoi Kusama, instalație

Instalațiile sunt construcții la scară largă care combină diferite mediumuri și materiale. Arta de tip instalație este de multe ori gândită pentru un anumit spațiu, fie el înăuntru sau afară, și/sau pentru o perioadă temporară. Publicul poate să se plimbe în jurul și/sau prin cadrul acestora.

Instalațiile, fidele naturii lor conceptuale, prezintă dificultăți în vânzare-cumpărare, rezistență în timp, colecționare și prezentare.

Mai multe despre instalații și artiștii care au lucrat cu acestea găsiți aici, aici și aici.

 

Arta interactivă

Din seria Wish Tree (1996-prezent), Yoko Ono, instalație interactivă
Din seria Wish Tree (1996-prezent), Yoko Ono, instalație interactivă

Acest tip de artă necesită interacțiunea cu publicul pentru a fi completă, poate avea loc oriunde și este inclusivă. 

Performance art-ul poate să fie interactiv atunci când acesta necesită interacțiunea publicului, exemple fiind Rhythm 0 (1974) sau The Artist Is Present (2012) de Marina Abramović și Wish Tree (1996-prezent) de Yoko Ono.

Mai multe despre arta interactivă găsiți aiciIar la acest link găsiți o listă cu 72 de instalații de artă interactive. 

 

Arta cu și despre sunet

The Spring Recordings (1972), David Tremlett, instalație audio
The Spring Recordings (1972), David Tremlett, instalație audio

Sound art folosește sunetul sau tăcerea ca medium și subiect, fie ele live sau înregistrate. Orice produce un sunet poate fi integrat. Aceasta este de multe ori prezentată ca și produs final în formă hibridă, împreună cu alt(e) tip(uri) de artă.

Introducerea tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale a transformat modul în care artiștii și publicul interacționează cu sunetul în artă. Acum se pot crea imagini vizuale bazate pe sunetele pe care le creează audiența prin intermediul senzorilor de presiune sau activării vocale.

Artistul Samson Young a înregistrat sunetele produse de clopote din diverse culturi din 5 continente pentru opera sa For Whom the Bell Tolls: A Journey Into the Sonic History of Conflict (2015). Acesta a dorit să evidențieze asocierea dintre sunetele clopotelor și conflictele pe care acestea le simbolizează, fie ele religioase, culturale, politice sau militare.

Mai multe despre Young și alți artiști care lucrează cu acest medium găsiți aici.

 

Arta care încorporează elemente video

Electronic Superhighway: Continental U.S., Alaska, Hawaii (1995), Nam June Paik, instalație video
Electronic Superhighway: Continental U.S., Alaska, Hawaii (1995), Nam June Paik, instalație video

Născută în anii 60, dar evoluând radical cu introducerea noilor tehnologii, aceasta este arta care folosește video și sunetele corespunzătoare acestuia. Arta video era accesibilă și ușor de produs, dându-le artiștilor libertatea de creație pe care și-o doreau.

Arta video poate să fie complet separată de cinema sau să fie un produs hibrid, mai exact, film artistic.

Mai multe despre aceasta și despre artiștii care au folosit acest medium găsiți aici și aici

 

 

Arta digitală și imersivă

CryptoPunks (2017), Larva Labs studio, NFTs
CryptoPunks (2017), Larva Labs studio, NFTs

În prezent, tehnologia digitală este un element foarte popular în artă. Aceasta influențează ceea ce poate să fie produs de artiști și cum. Artă digitală și cea imersivă pornesc dintr-o bază de artă conceptuală și evoluează în noi posibilități pentru artiști.

Aceste două tipuri de artă au devenit foarte populare în ultimii ani. O mare parte din această popularitate vine din capacitatea acestui tip de artă de a fi postat online cu multă ușurință. Gândiți-vă doar la NFT-uri și la expozițiile imersive ale Muzeului MINA din București.

Arta digitală este orice tip de artă produsă sau prezentată prin intermediul tehnologiei digitale și poate să includă scanări digitale, artă generată de AI, sau desene digitale. La expoziția lui Dalí de la ARCUB, există posibilitatea unei experiențe imersive în universul artistului, prin intermediul realității virtuale (VR Oculus). 

Mai multe despre arta digitală găsiți aici.

Reversible Rotation: Flying Beyond Borders - One Stroke, Cold Light (2019), teamLab, instalație digitală și imersivă
Reversible Rotation: Flying Beyond Borders – One Stroke, Cold Light (2019), teamLab, instalație digitală și imersivă

Arta imersivă vine la pachet cu cea digitală, aceasta având nevoie de mediumuri digitale pentru a își împlini scopul artistic, iar acest tip de artă îi permite publicului să devină o parte din lucrare. Experiența imersivă este posibilă prin tehnologie, VR, AI, proiecții pe ecrane cu LED, holograme, etc.

Aici puteți afla mai multe detalii despre arta imersivă și conexiunea acesteia cu cea digitală. 

 

Poate că, acum că ați aflat mai multe despre arta non-tradițională și ceea ce o definește, Comedian, banana lipită cu scotch de Maurizio Cattelan, începe să pară a fi mai mult o operă de artă decât un fruct lipit pe perete.

 

Dacă doriți să știți mai multe despre Comedian, dați click aici și aici:

Sper ca informația pe care am împărtășit-o cu voi să vă fie de folos la următoarea voastră vizită la un muzeu sau galerie de artă! 

Diandra Agapie este o tânără vizionară multidisciplinară. Plecată în Olanda la 14 ani, aceasta a studiat management în artă și patrimoniu cu specializare în curatorship la Maastricht University. A lucrat ca și asistent de galerie și curatoare la galeria PontArte din Maastricht, înainte să înceapă să simtă dorul față de țara în care s-a născut. Întoarsă după 9 ani din străinătate, aceasta s-a mutat la București unde a început să studieze o nouă profesie, designul de interior, pe care dorește să o practice.

Diandra ține foarte mult la aspectul multidisciplinar în orice practică a sa, luând mereu în considerație individualul, întregul și relația dintre ceea ce este individual și întregul. Toate aceste cunoștințe dorește să le dea mai departe pentru putea fi folosite în îmbunătățirea calității vieții.

O puteți găsi pe Diandra Agapie pe Instagram: @diandraagapie | Facebook: Diandra Agapie

Curator
Curatorhttps://www.curatorialist.ro/
Oameni cu care împărtășim aceleași viziuni, oameni pe care îi admirăm și ale căror păreri și voce contează pentru noi. Oameni savvy în domeniul lor sau, pur și simplu, cu pasiuni și experiențe extraordinare, de dat mai departe.