Când aproape orice piesă e la un search pe Spotify distanță, să asculți muzică pe vinil, CD sau chiar casetă poate fi considerat de hipsteri. Dar e ceva special în asta. În vremurile digitale, vintage și analog e ceva care prezintă din ce în ce mai mult interes pentru generațiile noi.
Poate pentru că gâdilă mai multe simțuri, e mai autentic sau te conectează la trecut.
Eu n-am pick-up, dar îmi amintesc că ascultam povești pe vinil atunci când eram mică.
Bazar de Muzică este “Un magazin de muzică mic și nepretențios, plin de căldură, good vibes și comori“. Un rai pentru iubitorii de analog, unde poți să simți muzica (literally) și să porți conversații despre ea. Dacă vrei să-ți iei vibe nostalgic și eventual să-ți trezești niște amintiri din copilărie, îl găsești pe Bulevardul Lascar Catargiu 16.
Am vorbit cu Constantin, fondatorul Bazar de Muzică, despre cum reconversia sa profesională a ajuns să îi împace bucuria personală cu cea a altora.
CURATORIALIST: Cine se află în spatele Bazar de muzică?
Bazar de muzică: Hello! Numele meu este Vasile Constantin, dar prietenii îmi spun Costi. Sunt un om simplu, ex-corporatist, actual ”dealer” de muzică.
De la ce a pornit ideea și cum este să construiești un astfel de business de nișă în 2024?
Iubesc muzica și iubesc oamenii, iar Bazarul este punctul de intersecție dintre cele două. După o perioadă super mișto în corporație, unde am avut ocazia să lucrez într-un mediu care punea mare accent pe oameni, a urmat o perioadă mai nefastă, în care managementul s-a schimbat, iar cifrele au devenit mai importante.
Ironic este că fostul meu manager continua să îmi spună “You have to change the world, Constantin” – dar să fim serioși, nu ai cum să aduci o schimbare reală într-o corporație orientată pe consumerism.
Chestia asta m-a făcut să iau decizia de a lăsa în urmă viața de corporatist și să deschid acest magazin – ceea ce s-a dovedit a fi cea mai bună decizie ever.
Ideea a pornit de la yard-sale-ul ”Bazar de Cotroceni”, unde mi-am scos la poartă discurile pe care nu le ascultam și la care aveam dubluri. M-a surprins să văd cu cât entuziasm și interes a fost primit event-ul și am simțit că acum este momentul.
Credeam că partea cea mai grea va fi tot ce ține de înființarea firmei, actele și birocrația, dar the joke was on me, pentru că asta a fost partea cea mai ușoară.
Aveți de la casete și viniluri până la CD-uri recente. Cum vă găsiți “marfa”?
Încerc pe cât posibil să respect conceptul de “Bazar” și să am aproape orice în magazin. Uneori cumpăr loturi mici din străinătate sau loturi de la colecționari din România, dar în ultima vreme cea mai mare parte din ”marfa” aflată la vânzare vine prin clienți, care pot aduce la schimb sau își pot vinde muzica pe care nu o mai ascultă.
În felul acesta diversitatea muzicală este la ea acasă.
În contextul reîntoarcerii trendului vintage și a obiectelor timeless, sunt oamenii atrași de viniluri?
Am extrem de mulți clienți care încă nu au pick-up, dar își cumpără discuri. Dar da, în general există un interes pentru viniluri. În plus, fiecare disc are o poveste.
Atunci când cineva este interesat să achiziționeze sau ascultă un disc la mine în magazin, împărtășesc povestea discului respectiv cu oamenii.
Astfel, mi-am propus să creez o experiență care să fie centrată pe conexiune, să ofer un spațiu în care să putem să vorbim despre interesele comune pe care le avem, nu doar un magazin de muzică și atât.
Ce caută clienții voștri cel mai des?
Oamenii tânjesc după vremurile de demult, își caută ritmurile muzicale ale copilăriei, adolescenței, experiențelor pe care le poartă cu drag în suflet.
La urma urmei, muzica este calea cea mai rapidă prin care poți să retrăiești amintirile.
Cu toții avem gusturi diferite, dar din câte am observat, punctul comun al celor care îmi trec pragul reprezintă muzica anilor 90 – începutul anilor 2000.
Cel mai des sunt întrebat de muzică lăutărească și de petrecere.
Care este item-ul preferat din magazin?
Item-ul meu preferat este un raft întreg – cel de muzică lăutărească.
Care sunt 5 artiști români all time de care ar trebui să știe GenZ?
Poate că o să sune ciudată selecția mea, însă here we go:
- Doru Calotă (ghost writer pentru toate manelele anilor 90 și 2000)
- Florian din Transilvania
- Fărâmiță Lambru
- Aura Urziceanu
- și trupa FFN
Tu ce ai FRUMOS azi?
Am creat o comunitate mică, dar vibrantă care îmi calcă pragul, iar pentru mine acest lucru este de nedescris.
Sunt extrem de fericit că am găsit acel ceva care mă face fericit pe plan personal și prin care pot să livrez și oamenilor fericire prin muzică.
