Ce cărți ai mai citit în ultima perioadă? În cazul meu este simplu. Poți arunca un ochi pe Goodreads să vezi ce am citit, ce citesc și ce voi citi. De multe ori, îmi găsesc inspirația pe paginile de Instagram – nu știu de ce, dar este mai puțin “zgomot digital” pe această platformă – ale femeilor pe care le admir și le urmăresc cu mare plăcere de ani de zile, să nu zic chiar un deceniu. Motiv pentru care am și întrebat trei dintre ele ce ne recomandă.
Spre final de an, când mă uit la câte cărți am citit, mai puține cu fiecare an care trece, dar parcă mai atent selecționate, îmi dau seama că am două tipuri de lecturi: unele despre educația modernă și altele despre viața de femeie – fie ghiduri inspiraționale scrise de femei trecute prin viață, fie cărți cu povești unde rolul principal îl are o femeie.
Așa am ajuns la a vrea să descopăr mai multe lecturi despre femei pentru a-mi actualiza lista pentru 2022. Până la urmă, perioada rece este perfectă pentru citit, iar decembrie este luna ideală pentru a face cadou cărți prietenelor.
Luisa Ene recomandă “If I Had Your Face”, de Francesca Cha
Luisa Ene lucrează în comunicare, iar în timpul liber povestește despre cărți pe contul de Instagram și pe blogul personal. În articolele de pe blog abordează cărțile ca pe o sursă de îndrumare.
…
Cred că este o carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca unei femei, pentru că adresează atât de bine greutățile ce atârnă pe umerii fiecăreia dintre noi – de la presiunea de a arăta cât mai bine, de a ne căsători și a ne întemeia o familie, până la dorința de a menține un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională.
Cartea are în prim plan patru femei care își duc viața în capitala Coreei de Sud, Seul, iar poveștile lor emoționante se desfășoară pe fundalul presiunii sociale de a arăta cât mai bine și a fenomenului operațiilor estetice, care la ei a luat proporții uriașe. Un fenomen relevant în orice colț al globului și pentru orice femeie, având în vedere că trăim în era „Instagram”, iar presiunea de a ne conforma normelor de frumusețe imposibile văzute în social media este tot mai mare.
Autoarea, Francesca Cha, este o coreeancă crescută în SUA, Coreea de Sud și Hong Kong, care a lucrat ani de zile la CNN pentru rubrica de Travel, unde scria despre viața de zi cu zi din Coreea. Tot despre Seul și locuitorii săi scrie și în carte, unde face o analiză a vieții de acolo, cu bune și rele.
Mi-a plăcut mult tonul realist al cărții și mai ales faptul că autoarea s-a ferit de clișee și deși cartea are în prim plan femei greu încercate de viață, nu a ales să folosească șiretlicul cu prințul pe un cal alb care vine să le salveze. Am citit-o cap-coadă fără pauză, pentru că scriitura m-a făcut să mă implic emoțional în viața personajelor.
“I wanted to reach over and shake her by the shoulders. Stop running around like a fool, I wanted to say. You have so much and you can do anything you want. I would live so much better than you if I had your face.”
Citatul de mai sus m-a impresionat cel mai mult, pentru că este atât de relatable. Cu toții, uitându-ne cu jind la ceea ce are altul, fie bani, fie frumusețe, tânjim și ne imaginăm că dacă am avea noi asta, cu siguranță am fi mai fericiți. Asta nu înseamnă că nu trebuie să te lupți să avansezi, să te îmbunătățești, ci pur și simplu înseamnă că nu trebuie să te mai compari cu alții, ci să te bucuri și să te folosești de ceea ce ai.
Andreea Vasile recomandă “Brett-Marie a fost aici”, de Fredrik Backman
Andreea Vasile este un jurnalist freelancer cu o experiență de peste 15 ani în domeniu. Povestește pe Instagram despre ceea ce o inspira în viața de zi cu zi, iar pe blogul personal scrie povești care să te inspire să îți petreci timpul liber cu artă sau în natură.
…
Brett-Marie a încercat să fie toată viața soția perfectă. În plus, obsesiile, ritualurile și corectitudinea exagerate o țin într-o cușcă autoimpusă și o fac neplăcută altor oameni. Ea a fost, mereu, genul de persoană aparent nesuferită, care vrea să controleze totul. Când însă descoperă că soțul ei o înșală, Brett-Marie își pune pentru prima dată întrebarea: ce rost are să fii bună, dacă nu ești apreciată?
Așa că își ia tălpășița, iar viața pe care o descoperă pe cont propriu îi arată că lumea nu e un loc atât de rău pe cât își imagina. Să trăiești în prezent înseamnă să trăiești liber de prejudecăți, frici și constrângeri. Să te pui pe primul loc.
Mi-a plăcut romanul ”Brett-Marie a fost aici” pentru că e scris sincer, autentic și are o poveste frumoasă despre autodescoperire și eliberare. Și pentru că ne ajută pe noi, cititorii, să vedem mai departe de aparențe o persoană cu care, la prima vedere, nici noi nu am vrea s-avem de-a face.
La fel cum Brett-Marie, la rândul ei, reușește să îi descopere pe oamenii din noua ei comunitate pe măsură ce interacționează cu ei. Fiecare, indiferent de trecutul și personalitatea sa, are ceva bun de oferit și, adesea, tot ce trebuie să facem ca să-i cunoaștem pe alții este să îi ascultăm ca să îi înțelegem. Lumea e despre ceea ce ne unește, nu ceea ce ne dezbină, iar Brett-Marie înțelege asta pe măsură ce ea însăși prinde aripi.
Diana Cosmin recomandă “Iernile sufletului”, de Katherine May
Diana Cosmin este curatoarea din spatele proiectului Fine Society unde povestește despre tot ce este frumos și merită experimentat, iar pe Instagram împărtășește și mai multe idei de cărți pentru inspirație.
…
„Până la urmă, punem gheață pe o articulație, după o cădere stângace. De ce să nu facem la fel cu viața?”.
Cartea lui Katherine May este un volum de memorii, atât de filosofic și de sensibil pe alocuri încât cred că poate ajunge doar la inima oamenilor care fie au trecut printr-o iarnă a sufletului, fie se află acum în ea. Ca să „deschizi” această carte, trebuie să ai în tine cheia, adică să fi experimentat cândva o stare de neliniște existențială, fie că ai numit-o burnout, depresie, nefericire, tristețe, nepotrivire în propria viață.
Iernile sufletului sunt acele perioade în care nu ne iese nimic cum trebuie și în care viața pare că ni se pune de-a curmezișul. De fapt, însăși premisa de la care pornim este greșită.
Multe dintre lecturile motivaționale ale ultimilor ani au generat o formă de pozitivism toxic și ne-au susurat la ureche că viața ar trebui să fie ca o vară fără sfârșit. Ca să invocăm vara, trebuie să băgăm sub preș emoțiile negative, să ne autosugestionăm că totul e bine și, în esență, să ne plimbăm prin viață cu un zâmbet larg pe chip. Automat, toate celelalte anotimpuri sunt privite doar ca „obstacole” în drumul nostru înapoi spre vară.
Cartea lui Katherine May m-a dus cu gândul la filosofia minunată a japonezilor și la faptul că ei celebrează toate anotimpurile. Există un festival și un ritual pentru orice, inclusiv pentru frunzele care cad sau pentru zilele înghețate în care respirația se pierde într-un nor de abur.
Toate au sensul lor, toate trebuie trăite și onorate. Toate ne oferă ceva, chiar și cele care ne lasă atât de pustiiți încât avem impresia că nu a mai rămas nimic înăuntrul nostru. Iernile sunt parte din viață, iar cartea lui Katherine May ne explică asta cu o blândețe de care, mai ales în acest moment, avem cu toții mare nevoie.
Dacă ai și tu o lectură preferată sau ai citit una dintre cărțile acestea, te invit să ne spui mai multe în comentarii mai jos.
fotografie principală via PEXELS
