Pălăriile. Mereu mi s-au părut intimidante, dar le-am admirat la ceilalți. Intimidante pentru că nu am știut cum să le potrivesc ținutelor mele și nici ce model de pălărie m-ar avantaja. Nu am avut în familie o cultură a purtatului de pălării, așa că pălăria a rămas pentru mine undeva, acolo, ca obiect-tabu.
Când am aflat de Diana Zanfir și de pasiunea ei pentru pălării, am fost fascinată. Iată pe cineva care nu numai că iubește pălăriile, dar și stăpânește meșteșugul realizării pălăriilor, folosind tehnicile tradiționale ale vechilor pălărieri. Așa a luat naștere atelierul Zura Milinery, un proiect artizanal, alimentat din pasiune și dedicație pentru un domeniu aproape uitat.
…
Acesta este primul articol dintr-o serie dedicata artizanilor zilelor noastre, oameni care încă mai fac cu propriile mâini lucruri frumoase, cu grijă, cu pasiune. Dacă vrei să ne povestești despre meșteșugul tău sau cunoști pe cineva care este artizan într-un domeniu, scrie-ne pe curator@curatorialist.ro ca să îi facem povestea cunoscută.
…
Diana a venit în București în urmă cu 17 ani, pentru a urma Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Universității București și nu s-a mai întors în orașul natal, Slatina. Lucrează de ani buni în marketing, dar de 4 ani, universul ei este reprezentat de cei 2 copii, Tudor (3 ani și 9 luni) și Ilinca (2 ani).
Povestea pălăriilor s-a întâmplat exact în acest interval de timp, în care, departe de domeniul în care s-a pregătit și a profesat, a descoperit un univers nou și fascinant: realizarea manuală a pălăriilor.
Diana nu are un spațiu dedicat în care creează pălăriile, totul se face acasă, de cele mai multe ori la ore târzii din noapte, când copiii s-au culcat, iar în casă e liniște și poate scoate pe masa din sufragerie calapoadele, fetrul și restul ustensilelor care o ajută să dea viață unei noi pălării.
Curatorialist: De unde vine pasiunea pentru pălării?
Diana: Dintotdeauna m-au atras mai degrabă accesoriile decât hainele, atunci când vorbim despre vestimentație, iar pălăria mi se pare de departe cel mai ofertant accesoriu vestimentar.
Când și cum a început proiectul Zura Millinery? Care este semnificația numelui de brand ales?
Proiectul Zura Millinery s-a născut o dată cu copiii mei și a pornit tocmai din nevoia de a avea un timp doar al meu (chiar dacă limitat), în care să fac ceva care să îmi placă și să mă pună în valoare. Ceva care să îmi încarce bateriile, care să îmi pună în valoare creativitatea și să mă umple de acea energie pozitivă necesară tocmai pentru a le putea oferi copiilor mei o versiune mai bună a mea.
Cuvântul Zura nu are o semnificație anume; mi-am dorit un nume cu o sonoritate jucăușă, care să exprime spontaneitate, veselie și culoare, așa cum o fac și pălăriile mele. Termenul Millinery se referă la întreaga arie a accesoriilor pentru cap.
Ce reprezintă pălăriile pentru tine?
Pentru mine pălăriile reprezintă cea mai autentică și eficientă modalitate de a mă exprima fără cuvinte.
Din punctul meu de vedere, pălăria este obiectul vestimentar care reflectă cel mai mult personalitatea celui care o poartă și cel mai puțin trendurile.
Câteva forme clasice de bor și calotă în asocieri diferite pot da naștere unei lumi infinite de stiluri.
Atunci când este întreținută în condiții bune (ceea ce nu este deloc dificil și nu presupune efort), pălăria poate fi purtata o viață. Cu trecerea anilor, anumite linii se accentuează, iar altele se estompează în funcție de cum a fost atinsă, purtata și manipulată pălăria de cel căruia îi aparține, căpătând ceva din personalitatea lui.
A existat în familia ta o tradiție a purtării pălăriilor?
Nu, din păcate în România nu putem vorbi de o tradiție a purtării pălăriilor. Ba chiar în perioada comunistă pălăria era asociată cu stilul de viață burghez, așa că nu era deloc un accesoriu bine privit. Din acest motiv și meseria de pălărier aproape că a dispărut, iar astăzi o mână de creatori tineri încearcă să o readucă la viață.
Porți zilnic pălărie? Care este modelul tău preferat?
Nu port chiar zilnic pălărie pentru că ritmul trepidant al anumitor zile mă face să ies uneori în grabă, punând pe mine ținute extrem simple și neelaborate, dar încerc să port pălărie cât de des pot pentru că pur și simplu îmi dă un tonus foarte bun.
Îmi plac absolut toate pălăriile 🙂 Fedora sunt ideale pentru a fi integrate în ținutele simple de fiecare zi. Îmi plac foarte mult Cloche-urile specifice anilor ’20 care sunt o alegere foarte practică în sezonul rece atunci când vrei să ai fruntea și urechile protejate. Dar preferata mea este Toca (acele pălării fără bor stil Jackie Kennedy), pe care îmi place să le integrez în ținute mai puțin clasice pentru a le pune în valoare prin contrast.
Cum ai deprins meșteșugul realizării manuale a pălăriilor? Am văzut că folosești tehnici artizanale care se foloseau și odinioară de către maeștrii pălărieri.
Am făcut un curs care, deși a cuprins puțină practică, mi-a deschis iremediabil apetitul pentru acest meșteșug, după care am început să caut avid alte surse de informare online și offline. Informații în limba română nu există absolut deloc, așa că trebuie să faci săpături destul de adânci că să găsești ceea ce îți dorești pentru că domeniul este extrem de vast.
Trebuie să fii autodidact și să îți asumi să înveți printr-un proces de trial and error, ceea ce nu este deloc la îndemână pentru că toate ustensilele și materialele necesare sunt foarte scumpe și, evident, nu există furnizori în România.
Lucrezi singură în atelier sau te mai ajută cineva?
Momentan sunt singură. E un fel de one man show, căci mă ocup singură și de creație și de promovare și de relația cu clientele, dar cred că așa va mai rămâne o perioadă.
Ce materiale sunt necesare pentru realizarea unei pălării?
În primul rând, ai nevoie de fetru din lână naturală 100%, dar nu este vorba de fetrul obișnuit ce se vinde la metru, ci de un fetru special care vine sub formă de conuri și pentru care este necesar un cu totul alt proces de producție.
Apoi ai nevoie de un set de calapoade de bază. Aceste calapoade de lemn sunt sculptate exclusiv manual de către meșteri artizani, care nici ei nu sunt foarte ușor de găsit. Cred că putem număra pe degetele de la o mână producătorii de calapoade din Europa. De reținut este că pentru fiecare măsură de pălărie ai nevoie de un calapod diferit (cum este și la pantofi).
Astfel, deși la început pot fi ușor surprinse de diferența de preț dintre o pălărie lucrată manual, cu materiale premium, și una fast-fashion, pe care cu greu o putem ține pe cap din cauza texturii materialului și a formei care lasă de dorit, ulterior clientele înțeleg ce ecosistem minunat de artizani și mici producători de tradiție, care depind unii de alții, susțin pe cresteturile lor atunci când aleg să cumpere o pălărie de calitate, lucrată prin vechile metode tradiționale.
Care sunt, pe scurt, etapele realizării unei pălării? Cât durează de la zero și până când pălăria este finalizată?
Procesul de creație al unei pălării începe atunci când fetrul de lână este încălzit și îmblânzit la abur pentru a putea fi tras pe calapod și modelat în forma dorită. Se lasă pe calapod la uscat câteva zile, iar ulterior pălăria este finisată și accesorizată după gusturile clientei.
Ce te inspiră atunci când creezi modelele de pălării?
Oriunde poți găsi inspirație: poate fi o combinație inedită de culori pe care ai zărit-o undeva în natură (iar acum toamna zărim culori spectaculoase la tot pasul), poate fi o frunză sau o floare pe care să o transpui stilizat într-un accesoriu, poate fi o sculptură sau un obiect decorativ cu o formă care să te impresioneze.
Consideri că în România există o cultură a purtării pălăriilor?
Din păcate, nu. După cum spuneam, tradiția portului pălăriilor a fost întreruptă și chiar distrusă în perioada comunistă. Foarte puțini dintre noi am avut modele în familie care să poarte pălării, nu avem pălării rămase în familie de la bunicii noștri deși, cu o îngrijire adecvată, acestea se păstrează foarte bine in timp.
Dar, ușor-ușor, pălăria își face din nou loc în street style-ul cotidian. În plus, am mai observat că oamenii încep să își dorească să poarte din ce in ce mai mult pălărie la evenimentele importante din viața lor, atât doamnele cât și domnii.
Care sunt cele mai solicitate modele?
Fedora. Pe lângă faptul că este cel mai ușor de integrat în ținutele cotidiene, este, dacă vrei, cel mai iconic model de pălărie – este pălăria/șarpe boa din Micul Prinț, pe care o vedem și acolo unde ea nu există de fapt 🙂
Faci pălăriile doar pe comandă sau ai și un stoc de pălării care se pot achiziționa pe loc?
În general lucrez pe comandă, dar uneori, atunci când timpul îmi permite, creez o pălărie așa cum simt eu și apoi îi dau drumul în lume așa cum este.
Care a fost cea mai mare dificultate pe care ai întâmpinat-o în proiectul de confecționare a pălăriilor?
Găsirea și stăpânirea celor mai bune tehnici de lucru astfel încât produsul final să fie unul cât mai aproape de perfecțiune.
Cu ce stare asociezi cel mai bine pălăria?
Cred că asociez pălăria cu acea stare de euforie și încredere în sine până la cer, pe care o ai după ce reușești să obții un lucru ieșind din zona ta de confort.
Ție îți place să porți pălării? Ce semnifică pălăria pentru tine? Scrie-ne în comentarii!
fotografii: Andreea Mira Photography, Diana Zanfir
Tot din seria Artizanii zilelor noastre:
Andreea Hoha (Foaie Verde) sau arta de a face agende artizanale
Maria Mandea (Micul Haos) sau arta de a face păpuși-personaje
