Top 10 cărți de neratat în 2023

Durata: 8 minute

Noul an a venit, pentru mulți dintre noi, cu promisiunea că vom citi mai mult. Fie că testăm un abonament nou pe un site de audiobooks, fie că apelăm la e-book-uri sau la cărțile tipărite, creierul multora dintre noi și-a fixat ca obiectiv o listă de lecturi mai lungă decât cea de anul trecut.

Din fericire, piața de carte autohtonă reușește să țină pasul cu brio cu noutățile literare de peste granițe. Practic, avem nevoie doar de timp, de motivație și, eventual, de o lampă de citit sau de orice alte gadgeturi moderne în funcție de formatul cărții.

Puteți începe noul an în forță cu titluri clasice care au trecut deja testul timpului și au rezistat cu brio oricăror curente și topuri sau vă puteți orienta către câteva noutăți premiate și apreciate de cititorii din țările în care s-au tradus și publicat. Este cazul următoarelor recomandări pe care vi le propun pentru a vă face cunoștință, dacă nu le-ați citit deja, cu unele dintre cele mai noi titluri, cu scriitori de renume și cu opere de calitate care vă vor cuceri, fără îndoială, de la primele pagini.

Cetatea cucului din nori de Anthony Doerr

„De când există specia noastră, noi oamenii am încercat, fie prin medicină și tehnologie, fie prin acumulare de putere și bunuri, fie prin a spune povești, să învingem moartea.” – Cetatea cucului din nori, Anthony Doerr

Cetatea cucului din nori

Anthony Doerr face aici un tur de forță prin acest al treilea roman al său dedicat forței poveștilor și magiei pe care literatura o are în viețile noastre încă de la începuturi, încă din momentul în care cuvintele au căpătat roluri din ce în ce mai însemnate. Literatura sculptează în timp, iar planurile din cartea lui Doerr traversează Antichitatea, căderea Constantinopolului, prezentul modern cu toate confruntările lui și un viitor îndepărtat în care o navă interstelară e dirijată de inteligența artificială Sybil. Protagoniști precum tânăra Konstance, tânărul Seymour sau bătrânul Zeno Ninis, alături de Anna și Omeir, ne cuceresc după fiecare capitol, fiecare fiind piloni ai timpurilor pe care Anthony Doerr reușește cu desăvârșită măiestrie să le aducă laolaltă între aceleași două coperți și să ne spună, în noul an, una dintre cele mai frumoase povești.

Fabule moderne de Tatiana Țîbuleac

„Zilnic, am învățat de la el că nu marginile ne sperie. Nu limitele. Ci oamenii și întâmplările care ne împing spre ele.” – Fabule moderne, Tatiana Țîbuleac

Fabule moderne

Deși nu este un titlu nou, această carte nu ar trebui ratată în noul an pentru că oferă, țesut printre rândurile unei literaturi pe care doar Tatiana Țîbuleac o poate scrie, indiciile care să ne ajute să ne așezăm mai bine în noi și în propria viață. Paginile din această carte reușesc să fie de o frumusețe remarcabilă, în ciuda subiectelor grele, în ciuda unui miez profund pe care scriitoarea știe să îl țină în palme fără să îl destabilizeze. Cartea are un rol de sfetnic în noul an, de prieten bun spre care ne putem întoarce, din nou și din nou, îndrăgostiți de felul în care Tatiana Țîbuleac privește spre lume, fie atunci când se uită la Parisul mult iubit, fie atunci când extrage, din contemporan, povești care dor. Sunt, în final, exact ceea ce ne spune și titlul: fabule moderne. Iar morala fiecăreia dintre aceste fabule ne va face ca, în 2023, să fim un pic mai buni.

Căpitanul e dus cu pluta și marinarii au fugit cu vasul de Charles Bukowski

„La radio e Mahler, curge cu atâta ușurință, riscă atât de mult. Uneori ai nevoie de asta. Apoi trimite în luptă crescendouri puternice. Mulțumesc, Mahler, mă împrumut de la tine și n-o să pot să-ți plătesc vreodată datoria.” – Căpitanul e dus cu pluta și marinarii au fugit cu vasul, Charles Bukowski

Capitanul e dus cu pluta
Sunt savuroase aceste însemnări din jurnalul ținut de Charles Bukowski spre sfârșitul vieții sale, demonstrând din nou felul în care iubea viața și în care știa să o trăiască pentru el însuși înainte de oricine altcineva. Undergroundul literar american e încununat de aceste pagini din jurnalul intitulat Căpitanul e dus cu pluta și marinarii au fugit cu vasul (Ed. Polirom, 2022), iar umorul, onestitatea și maniera de a scrie fără teama că altcineva ar putea citi aceste pagini sunt remarcabile. Sunt pagini despre scris, despre anii de bătrânețe, despre artă și alți scriitori, despre muzică și cei care vin să îl viziteze, despre cum iubea oamenii fără să aibă nevoie de ei, despre cum viața poate fi trăită cu adevărat după propriile reguli.

 

Cele nouă femei de la Ravensbrück de Gwen Strauss

Cele noua femei de la RavensbruckGwen Strauss semnează o apariție editorială de neratat, apărută recent la noi la Editura Humanitas Fiction în colecția „Raftul Denisei”. Cele nouă femei de la Ravensbrück documentează povestea unor femei care au reușit să fugă dintr-un marș al morții în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cele nouă tinere femei reprezintă rezistența în fața războiului, în fața inamicului, fiind în cele din urmă deportate în lagărul de la Ravensbrück. Pactul lor de supraviețuire, cutremurător, este și simbolul solidarității care le va salva în cele din urmă de opresiunea nazistă.

Pe frontul de vest nimic nou de Erich Maria Remarque

Pe frontul de vest nimic nou

„Umbra războiului pluteşte asupra noastră mai ales când încercăm să-l uităm. În clipa când m-a izbit acest gând, am început să scriu.” (Erich Maria Remarque)

Publicat în 1929, acest roman a fost reeditat de nenumărate ori, continuând să fie citit în prezent, cu ecranizări noi, cu un impact la fel de mare asupra celor care înțeleg că literatura ne ajută să înțelegem cu adevărat lumea și să ne dorim să fie un loc mai bun. Scriitorul care a luptat în Primul Război Mondial scrie această carte care se vinde, în doar un an de la publicare, în peste un milion de exemplare. Interzis ulterior de regimul nazist (a fost interzisă și ecranizarea premiată cu Oscar din 1930), romanul va continua să fie tradus și din ce în ce mai cunoscut în întreaga lume. Erich Maria Remarque se va stabili în cele din urmă în America unde va continua să scrie până la finalul vieții în 1970 (în Elveția).

Fiica măcelarului de Yaniv Iczkovits

„Unii oameni nu pot fi mulțumiți niciodată. Au în minte o imagine a felului în care ar trebui să fie lucrurile, iar dacă realitatea nu corespunde acestei imagini din capul lor, nu se gândesc niciodată că ar putea fi ceva greșit cu imaginea, preferând în schimb să blameze realitatea”. – Fiica măcelarului, Yaniv Iczkovits

Fiica macelaruluiRemarcabilul scriitor și scenarist Yaniv Iczkovits a oferit lumii, odată cu romanul Fiica măcelarului, o nouă capodoperă. Nimic din titlu nu trădează călătoria extraordinară care i se pregătește cititorului. La final de secol XIX (1894), la marginea imperiului rus țarist, evreii sunt forțați să își ducă viețile doar într-o zonă restricționată. Fanny Keismann, protagonista care se întrece cu marile figuri ale literaturii universale, pornește în căutarea lui Zvi-Meir, soțul surorii ei, cel care își abandonează familia, convins că are misiunea de a fi glasul adevărului. Fanny e una dintre cele mai puternice personaje feminine ale literaturii contemporane, iar felul în care sunt portretizate lumile de la final de secol, miezul comunităților evreiești și condițiile aspre impuse de imperiul țarist, alături de poveștile tulburătoare și extraordinare de viață ale protagoniștilor fac din Fiica măcelarului unul dintre cele mai bune romane din ultimii ani și pe lângă care nu putem trece nepăsători.

 

Identități ucigașe de Amin Maalouf

„Identitatea nu este atribuită o dată pentru totdeauna, ea se construiește și se transformă de-a lungul întregii existențe.” – Identități ucigașe, Amin Maalouf

identitati ucigaseIdentitatea unei națiuni și identitatea individuală sunt puse sub lupa minuțioasă a lui Amin Maalouf într-un eseu care, deși publicat inițial în 1998, ne traduce lumea din prezent mai bine ca oricând. Traducerea recentă de către Florin Oprescu a acestei cărți și publicarea ei la Editura Polirom reprezintă o noutate editorială demnă de atenția tuturor cititorilor care vor să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc. Din perspectiva lui Maalouf, viitorul poate fi unul mai bun, cu mai puține conflicte majore, dacă privim națiunile și religiile lor ca fiind în continuă schimbare, fără a le pune etichete definitorii și fără a crede că nimic din cum arată prezentul în acest moment nu ar mai putea fi schimbat. O privire înspre trecut ne demonstrează tocmai că toate religiile și identitățile au suferit transformări și că acestea pot căpăta din nou noi valențe, unele dintre ele având potențialul de a crea o lume mai pașnică.

 

Fără poză de profil de Anca Vieru

„Am încercat să-mi amintesc expresia bunicului Anton din poză. Probabil arăta fericire. Probabil. Cumva, pentru mine lucrurile păreau altfel, fiindcă eu știam continuarea poveștii. Și m-a gândit cât de înșelătoare poate fi o poză. Cât de înșelător este să te uiți la o poză și să o îmbraci în ceea ce știi, chiar dacă nu se vede. Să-i adaugi momentele de dinainte și de după. Și, de fapt, dacă rămâi fără poză, să nu mai poți să ți-o amintești, fiindcă poza e un moment din atâtea altele, iar tu știi toată povestea.” – Fără poză de profil, Anca Vieru

Fara poza de profilScriitoarea Anca Vieru a revenit anul trecut cu un volum nou de proză scurtă, dar nu oricum, ci cu un volum care merită toată atenția noastră, fiind de o profunzime aparte, dovedind o creștere excepțională a autoarei care nu își dezamăgește cititorii care îi așteptau un nou titlu după Felii de lămâie (proză scurtă) și Spulberatic (roman). Proza scurtă a Ancăi Vieru se ridică la standardele celor mai cunoscuți scriitori care au adoptat acest gen. Personajele sunt complexe și fermecătoare, credibile prin forța pe care autoarea o are prin scris și prin atenția pe care o acordă detaliilor, poveștilor, trecutului, aducând peste toate, ca o armonie deplină, sentimente profunde. Limpezimea emoțiilor și felul în care reușește să scoată la iveală străluciri aparte din pâcla lumii contemporane sunt caracteristicile unei scriituri care merită toată aprecierea noastră și în 2023.

 

Epoca întunecării de Catherine Nixey

epoca intunecariiO lectură care ne aduce în prezent trecutul întunecat este cartea extraordinară semnată de Catherine Nixey și apărută recent la Editura Humanitas: Epoca întunecării. Cum a distrus creștinismul lumea clasică. Călătoria care are în centrul său distrugerile produse de fanatismul creștinilor din primele secole trece prin Roma, Alexandria, deșerturile Siriei și ajunge până la Atena, dând la iveală vălul care a umbrit anii de intoleranță și vandalism. Cercetarea se împletește aici cu darul povestitorului, iar rezultatul e o carte care face lumină, în mod obiectiv, asupra pierderilor însemnate pe care le-a adus cu sine câștigul creștinismului asupra unor noi teritorii.

 

Secretele Palatului. Viața privată a Casei de Windsor de Tina Brown

Secretele palatuluiMonarhia britanică are parte de o atenție majoră în continuare, iar „secretele palatului” ies la iveală într-o carte generoasă prin documentare, evenimente și detalii picante din spatele maiestuoaselor uși închise. Cum se vede monarhia în prezent, ce șanse are să reziste pe termen lung în actuala formă și care au fost evenimentele majore din ultimii ani sunt doar câteva dintre capitolele pe care le veți regăsi într-o carte-fenomen, apărută recent la Editura Corint: Secretele Palatului. Viața privată a Casei de Windsor de Tina Brown. Autoarea are darul detectivistic de a pune în lumină tot ceea ce e de interes astăzi și tot ceea ce ar putea scăpa ochiul neavizat. Cartea e bogată în informații captivante, putând fi considerată o fermecătoare enciclopedie despre monarhia în timpuri moderne.

 

 

Mihaela Pascu-Oglindă
Mihaela Pascu-Oglindă
Scriitoare și critic literar, absolventă a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine și a masteratului de Teoria și Practica Editării de Carte. Din octombrie 2019 am fondat și co-organizez Clubul de carte CititOARE – club de lectură cu scop terapeutic, dedicat mamelor. Scriu pentru Citeștemă.ro și ziarul Suplimentul de Cultură (Ed. Polirom). Iubesc literatura și felul în care ne face oameni mai buni.