Roxana Sandu-Radu este nutriționist sportiv, certificat în nutriție sportivă avansată în Dublin, Irlanda, unde a locuit aproape șase ani. Născută în Onești, Bacău, cu patru decenii în urmă, aceasta povestește că a copilărit la poalele muntelui Ceahlău din Neamț, a urmat Facultatea de Matematică în Iași, dar în primul an cariera i-a fost deraiată de un pictorial pentru revista Bravo.
“M-a fascinat atât de mult domeniul încât am ajuns în Londra și apoi in Dublin cu intenția de a continua facultatea cu specializarea în modă. Doar că la vremurile de atunci nu era atât de simplu cum visam eu și așa am ajuns sa termin Academia de Imagine și Culoare cu specializarea de Image and Color Consultant. Au urmat peste 15 de ani în care am lucrat în industria modei, de la stilist de modă, la consultant în imagine, director de imagine, redactor de modă și ulterior redactor șef.”
Astăzi, Roxana ne povestește despre carieră, sport și alimentație pentru a ne inspira la început de 2022.
CURATORIALIST: Ai avut diferite roluri de project manager, apoi ai fost redactor șef la revista Ideal Mariaj, ai avut agenție de PR, ce te-a motivat să spui stop și să te reorientezi către o altă carieră, a fost un moment declanșator?
La mine totul se rezumă la pasiune.
Dacă îmi place un domeniu devine stil de viață, implică o carieră și mă dedic 100%. N-a existat un moment declanșator în mod special, pur și simplu am găsit alte pasiuni și viața m-a dus în altă direcție, de la matematică, la modă, la PR digital și nutriție sportivă.
Consider că viața e prea scurtă și aș vrea să profit de ea la maxim experimentând și studiind cât mai multe domenii. Am încercat cealaltă variantă, cu un job normal de corporație care să susțină pasiunile și hobby-urile, de aici și rolurile de project manager, dar nu am rezistat prea mult și m-am întors la varianta de pasiune transformată în carieră.
Ce înseamnă sportul în viața ta și care este importanța lui?
Am avut o copilărie activă din punct de vedere fizic, care pe lângă joacă a implicat și muncă fizică. În fiecare vacanță mergeam la bunici la munte și trebuia să îi ajut în treburile gospodărești, de la prășit cartofii până la adunat fânul de pe deal și clădit căpițe. Cine a copilărit în anii 90 la țară știe la ce mă refer, un fel de strength training, forță cu greutatea corpului și ridicat greutăți.
Făceam și un fel de triatlon, cum îmi place mie să glumesc, pentru că după ce terminam munca la adunatul fânului din vârful dealului, alergam la vale, ajungeam acasă și luam bicicleta bunicului cu care pedalam apoi până la coada lacului Bicaz – Izvorul Muntelui, unde mă așteptau ceilalți copii din sat să înotăm și să ne bălăcim până se lăsa seara.
Mulți ani am încercat să neg partea în care corpul meu are nevoie de mai multă mișcare fizică decât mers pe jos la shopping, dar în cele din urmă am înțeles că de fapt am doar nevoie de sport în viața mea, indiferent că îl fac de menținere sau competitiv.
Ce este nutriționismul sportiv și în ce fel diferă de nutriționismul clasic?
Nutriția sportivă este știința care se ocupă cu nevoile nutriționale și fizice ale celor care fac sport, competitiv sau de menținere. Diferențele stau în necesarul macro, micro și fito nutrițional și, pentru cei care fac sport la nivel competițional, creșterea performanței sportive cu suplimente și ergogenice*.
*[Nota redacțională: substanțe pentru îmbunătățirea performanței.]
Care sunt provocările unui sportiv și pe ce soluții te axezi tu?
Din experiența mea de cinci ani, cele mai mari provocări sunt greutatea și performanța. Una o implică pe cealaltă și ambele se rezumă la o alimentație corectă. Marea majoritate a celor care fac sport nu înțeleg ce înseamnă de fapt să mănânci mai mult doar pentru că faci sport.
Soluția mea este un plan nutrițional personalizat care să te învețe cum să mănânci corect. E o mare diferență între a mânca sănătos și a mânca corect. Poți să mănânci sănătos, dar să nu îi dai corpului suficiente vitamine, minerale sau amino acizi, spre exemplu, iar când faci sport asta poate avea un impact major asupra performanței.
Un alt exemplu ar fi hidratarea. Dacă se face corect, poate afecta cu 3% performanța unui sportiv și, deși pare o cifră mică și neglijabilă, poate însemna un titlu de campion sau chiar o medalie olimpică.
În lumea sportului se vorbește mult despre mușchi, despre scăzut nivelul grăsimii în corp. Poți să ne povestești despre importanța nivelului de grăsime și pentru cei care vor să fie mai sănătoși?
Procentul de grăsime și compoziția corporală sunt mai importante decât greutatea pentru cei care fac sport de menținere sau doar vor să fie mai sănătoși. Greutatea e doar o cifră pe cântar care nu ar trebui să devină o obsesie și un obiectiv în viață.
În schimb, procentul de grăsime ar trebui să devină o prioritate. Dacă depășește limitele, atunci devine un semnal de alarmă pentru dezvoltarea bolilor și afecțiunilor cauzate de subponderalitate și supraponderalitate.
Pentru procentul de grăsime optim există valori de la lean/uscățiv sau fit, la ideal, moderat și ponderal. În cifre între fit și ideal sunt valori mici, în realitate și, mai ales în lumea virtuală, diferențele sunt greșit promovate.
Dacă ai puțină burtică și colăcei ai un procent de grăsime ideal în cifre, însă, în realitate, ești considerat gras sau grasă. Se promovează mult ideea de procent de grăsime cât mai mic, dar nu și ce presupune un 6% la bărbați, care doar pentru menținere necesită o permanentă disciplină alimentară, peste 7 ore de sport pe săptămână, o dietă fără alcool sau zahăr.
Pe scurt, pătrățelele înseamnă sacrificiu.
Desigur, cu cât procentul de grăsime este mai mic pentru fiecare dintre noi, indiferent că facem sport sau nu, cu atât mai mult se reflectă în modul în care ne desfășurăm activitățile zilnice. Poți urca scările fără să îți dai duhul sau poți merge la shopping prin mall kilometri întregi fără să simți nevoia unei pauze.
O altă discuție importantă este cantitatea de proteine și tipurile de proteină. Mâncăm mai multă proteină decât trebuie? Putem scădea din consumul de proteină care provine de la animale și să o înlocuim cu cea vegetală? Ai recomandări pentru a face asta în mod sustenabil și sănătos?
Nu există prea multă proteină. Niciun studiu la zi nu denotă efectele negative ale consumului exagerat de proteină. Desigur, vorbim aici de proteină slabă în grăsimi. Una dintre problemele consumul excesiv de carne este și conținutul de grăsimi nesănătoase. Să nu confundăm proteina cu carnea, desigur.
În schimb, există prea putină proteină și tendința de a promova eliminarea proteinei animale din dietă, ceea ce nu e tocmai corect. Proteina de origine animală este singura sursa de proteină completă, adică conține cei 9 amino acizi esențiali de care corpul are nevoie zilnic pentru creștere, dezvoltare, menținere.
Poți elimina proteina animală și consuma cei 9 amino acizi din surse de origine vegetală, dar trebui să depui un minim de efort să combini corect procentele și gramajele corecte. Spre exemplu, deficiența de leucină la femei rezultă în căderea părului sau alergii la nivelul pielii.
Iar a treia discuție care intervine după sport și nutriție: somnul. Care a fost relația ta cu somnul, cum a evoluat și ce importanță îi dai acum?
Un somn adecvat completează un stil de viață sănătos, indiferent că faci sport sau nu. Din păcate, somnul cade primul în seria de sacrificii și compromisuri pe care le facem pentru a ne menține stilul de viață modern. Somnul este la fel de important ca nutriția corectă.
Practic, degeaba mănânci sănătos dacă nu dormi suficient.
Nu am înțeles asta decât după ce am studiat nutriția sportivă. Somnul face parte din recuperarea unui sportiv. Pe propria piele, de fapt oase, am experimentat ce înseamnă să faci sport fără să dormi suficient, când am suferit prima accidentare la un concurs de ciclism, o fractură de claviculă cauzată de un blackout, pentru că în noaptea dinaintea cursei dormisem doar trei ore.
Am avut și eu o perioadă în viață când consideram că dacă dorm 4-5 ore pe noapte e suficient. Însă, din fericire, nu a durat prea mult și sportul de performanță mi-a reglat sistemul. Acum, consider că e normal să dorm 7-9 ore pe noapte. Nici nu pot altfel. Dacă dorm mai puțin de 6 ore nu sunt o companie plăcută a doua zi, nu am energie și sunt morocănoasă.
De cele mai multe ori, ajungem adulți și nu avem obiceiuri alimentare bune. Cum putem educa noua generație să dezvolte o relație mai bună cu mâncarea, mai ales când suntem înconjurați de “mâncare rapidă?”
Consider că e de datoria oricărui adult să știe măcar care e necesarul său nutrițional zilnic, cât și ce să mănânce. Asta se poate rezolva rapid cu un plan nutrițional personalizat. Același lucru e valabil și pentru copilul tău.
Mă bucur nespus de mult de fiecare dată când mă abordează părinții care comandă planuri nutriționale pentru copii lor care fac sport de performanță. E un exemplu pe care îl dau mereu și celor care nu fac sport.
Nu te costă mult să știi cum să mănânci corect, trebuie doar să abordezi un nutriționist. E un serviciu de care ai nevoie ca mersul la coafor, la dentist, psiholog sau la sală și nu e ca mersul la doctor, doar când ești bolnav.
Dacă toate bolile și afecțiunile au la baza o alimentație greșită nu e normal să înveți sau să te educi mai întâi cum să mănânci corect și să investești în corpul tău sau/și al copilului?
Ce înseamnă pentru tine o “mâncare rapidă” și sănătoasă. Poți să ne spui ce mănânci iarna când nu ai timp să gătești?
Eu nu gătesc propriu zis, nu am talent în bucătărie și doar de sărbători fac sarmale și bucate tradiționale, iar asta în compania mamei care e gospodină de o viață. Dar pregătesc zilnic masa de prânz și ceva rapid la cină sau mic dejun.
Pentru mine, “pregătit” înseamnă să pun la cuptor pentru prânz doradă cu mazăre și fasole verde în timp ce fierbe quinoa. Totul durează mai puțin de 30 de minute.
În general, la cină pregătesc salate, o lipie din făină integrală cu brânză slabă în grăsimi și legume mexicane sau un sandviș cu haloumi și avocado. Micul dejun îmi place uneori să îl prepar de seara, pun cereale integrale, skyr, miere de albine și zmeură congelată în bolul preferat și le savurez dimineața.
Ai câteva recomandări de cărți pentru pasionații de ciclism?
N-am citit nicio carte de ciclism, nu îmi plac genul ăsta de cărți ci doar cele pe specializarea nutriție sportivă. Soțul meu e expertul în sport din familie, și pentru că meseria lui e în domeniul fitness și ciclism le citește și pentru mine. Știu de la el și recomand Anatomia Ciclismului de Shannon Sovndal sau Biblia Ciclistului de Joe Friel.
Din tot ce am citit pe partea de nutriție și implică și pasionații de ciclism recomand Anita Bean’s Sports Nutrition for Women și The Athlete’s Gut de Patrick Wilson.
Cum decurge o colaborare cu tine ca nutriționist sportiv?
Lucrez 100% online pentru că majoritatea clienților mei preferă să își consume timpul liber făcând sport. Colaborarea începe cu un telefon pentru cei care preferă comunicarea de acest gen sau un e-mail. Se completează o fișă din care eu îmi extrag informațiile necesare și urmează apoi un plan nutrițional personalizat pe care îl recomand timp de minim o lună, perioadă în care monitorizăm evoluția sau efectele acestuia.
Ce planuri ai pentru 2022?
Lucrez la un e-book cu rețete rapide pe care mi-am propus să îl lansez în 2022, să finalizez un proiect început în pandemie, care presupune clase online pentru grupuri de educație în nutriția sportivă, și să particip la concursuri de enduro mountainbike.
Ce ai tu FRUMOS astăzi?
M-am jucat cu nepoțica mea de 6 ani, Patricia. ?
