De cele mai multe ori, nu îmi lipsește cartea de pe noptieră. Ba, câteodată stau mai multe, începute și, uneori abandonate sau amânate pentru că o carte are nevoie de o stare sufletească, o dispoziție anume pentru a te captiva și a i te dărui.
Ultimele mele cărți de pe noptieră au avut toate ca tematică relația fiicei/fiului cu mama. Nu știu cum s-au nimerit, dar s-a întâmplat: Nu te găsesc pe nicăieri a Laurei Ionescu, Vara în care mama a avut ochi verzi de Tatiana Țîbuleac și O vară italiană de Rebecca Serle.
Plecând de la un numitor comun – boala incurabilă care o macină pe mamă (cancerul) și moartea acesteia ce prilejuiește o retrospectivă asupra relației fiicei/fiului (în rol de narator) cu mama pierdută, cărțile m-au pus în situația de a-mi evalua propria relație cu mama, dar și relația cu copiii mei, în calitate de mamă.
Când eram la școală, lectura era activitatea mea preferată de petrecere a timpului liber. Acum, mă consider norocoasă când reușesc să prind o oră-două în weekend fără să fiu întreruptă de copii sau de chemările treburilor casnice.
Citesc pe apucate, uneori la cafeaua de dimineață, când copiii sunt la școală și casa este liniștită, iar patul cald încă și îmbietor. Sau seara, când în sfârșit aprind veioza cu lumina ei caldă și mă cuibăresc cu o carte în mână până mă ia somnul.
Și, pentru că eu mă bucur să aflu de recomandări bune de lectură, dar sunt în același timp curioasă când și cum reușesc ceilalți să citească, am luat la întrebări câțiva prieteni pentru a afla:
#1. Care este cartea de pe noptieră în acest moment?
#2. Un citat preferat din acea carte/din alta sau o impresie lăsată de acea lectură ?
#3. Când (mai) au timp de citit?
…
Dă scroll pentru idei noi de cărți de pus pe listă, citate care îți dau de gândit și strategii de pus lectura pe un loc mai sus în propriul to-do list.
…
Andra Ș. (36 ani, antreprenoare)
#1. Eating to Extinction. The world’s rarest foods and why we need to save them – Dan Saladino.
#2. Cartea lui Dan Saladino este atât o excursie în trecut, o explicație a prezentului, dar și o proiecție a viitorului din perspective hranei umane. Te face să deschizi ochii bine și să fii mult mai atent la ce mănânci, atât din punct de vedere al surselor de proveniență, cât și a practicilor agricole și sistemelor de creștere al animalelor. În același timp îți explica motivele pentru care acestea s-au schimbat de-a lungul timpului și care sunt măsurile care se iau pentru readucerea la viață a trecutului.
#3. Ziua, când prind un moment liber, dar mai ales seara, înainte de culcare.
Mădălina P. (41 ani, manager agenție comunicare)
#1. Am 3 cărți pe noptieră: Dune (volumul 4) – Frank Herbert, Mă dor strămoșii – Patrice Van Eersel, Catherine Maillard și Macbeth – Jo Nesbø.
#2. Citatul preferat și o carte care m-a impresionat mult este din O viață măruntă de Hanya Yanagihara: “De-a lungul anilor, avusese prieteni care fuseseră convinși că trăiseră o copilărie fericita, că părinții lor fuseseră iubitori, până când psihoterapia le arătase că nu așa erau, că nu așa stăteau lucrurile. Nu voia ca asta să i se întâmple și lui; nu voia să i se spună că mulțumirea lui nu era de fapt mulțumire, ci simplă iluzie”.
#3. Citesc în fiecare seară, măcar 5-10 pagini (cititul e cel mai bun somnifer pentru mine și cedez rapid:)) Compensez ritmul de melc din timpul săptămânii cu zilele de weekend când reușesc să recuperez 🙂
Narcisa C. (41 ani, specialist comunicare)
#1. Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul – Charlie Mackesy este cartea mea de pe noptieră. Deși am citit-o de câteva ori din scoarță-n scoarță, o țin permanent pe noptieră pentru că o ador. Recunosc că am cumpărat-o inițial pentru copii, dar e perfectă și pentru adulți. M-a cucerit grafica deosebită (realizată de autor) încă de la primul contact vizual, atunci când am văzut-o pe raftul unei librării.
#2. Pe scurt, cartea descrie povestea de prietenie dintre un băiat curios, o cârtiță pofticioasă și plină de viață, un vulpoi pe care greutățile l-au făcut neîncrezător și un cal înțelept și blând. Cei patru protagoniști explorează lumea largă, își pun unul altuia întrebări la care fiecare, pe rând, găsește răspunsuri înțelepte, profunde și împreună învață să iubească, să crească și să trăiască frumos.
Dacă mă întrebi care e citatul preferat, nu cred că mă pot opri la unul singur. Totuși, iată cîteva exemple: ”Ce crezi tu că înseamnă să ai succes?, a întrebat băiatul, Să iubești, a zis cârtița” sau ”Am învățat cum să trăiesc clipa. Cum? A întrebat băiatul. Găsesc un loc liniștit, închid ochii și respir” sau „Ce vrei să fii când o crești mare? Vreau să fiu blând, a zis băiatul”.
#3. Timpul nu e tocmai prietenul meu cel mai bun, dar reușesc să găsesc resurse și pentru a mă dedica lecturii, puțin câte puțin. Când treburile gospodărești îmi permit o scurtă pauză, copiii își fac temele sau se joacă împreună. De obicei, seara e momentul cel mai prielnic și în weekend-uri, concedii.
Mihaela C. (39 ani, psiholog)
#1. Cartea femeilor care merită mai mult – Shefali Tsabary.
#2. Citatul meu preferat din carte ar fi acesta:„Deși biologia a conceput femeia să fie generoasă, cultura a remodelat-o pentru a se dărui pe sine până în punctul în care își pierde și puțina stimă care a mai supraviețuit copilăriei. Cultura ne-a trasat planul ca o misiune sufocantă. Cheia trezirii noastre este cunoașterea diferenței între moștenirile biologice și cele culturale”.
#3. Citesc oriunde trebuie să aștept – car cartea după mine peste tot și, bineînțeles, înainte de culcare.
Daniela Dumitrescu (38 ani, antreprenoare agenție comunicare)
#1. Anul gândirii magice – Joan Didion.
#2. Mi-a plăcut un fragment chiar de la începutul cărții, despre relația scriitoarei cu soțul ei, scriitor și el: “Nu credeam că el are dreptate mereu și nici el nu credea asta despre mine, dar fiecare era pentru celălalt persoana în care avea încredere. Nu exista diferență între interesele sau acțiunile noastre, indiferent de situație. Mulți presupuneau că trebuie să existe o oarecare competiție (…), că viața noastră privată trebuia să fie un câmp minat cu invidii profesionale și resentimente. Iar asta era atât de departe de cum stăteau lucrurile de fapt, încât luam insistența generală asupra acestei situații drept semn al unei anumite lacune în înțelegerea căsniciei la nivel popular”.
#3. Seara, înainte de culcare, citesc măcar 5-10 pagini.
Raluca H. (34 ani, storyteller)
#1. Britt-Marie a fost aici – Frederik Backman.
#2. “A iubi pe cineva e ca și cum te-ai muta într-o casă nouă, obișnuia Sonja să zică. La început ești îndrăgostit de tot ce-i nou, te minunezi în fiecare dimineață că-i casa ta, ca și cum te temi că, în orice clipă, poate să năvălească altcineva pe ușă și să spună că totu-i o mare greșeală și că, de fapt, nu ți se cuvine un loc atât de frumos. Apoi anii trec, fațada se scorojește, lemnul crapă pe ici, pe colo, și ajungi să iubești casa nu pentru cât de perfectă e, ci pentru imperfecțiunile ei. Îi știi toate unghiurile și ungherele. Știi cum să faci să nu se înțepenească cheia în yală când e ger. Știi care scânduri din podea se mișcă atunci când pășești pe ele și cum să deschizi ușile dulapului ca să nu scârțâie. Știi toate micile secrete care o fac căminul tău.” (Un bărbat pe nume Ove, Fredrik Backman).
#3. Am și perioade în care reușesc să citesc mult mai puțin decât mi-aș dori sau chiar deloc, dar știu că este una dintre activitățile care îmi devin panaceu pentru mine și suflet, drept care mă organizez astfel încât să citesc cel puțin câteva pagini zilnic: fie dimineața, fie fac o pauză în timpul zilei de jumătate de oră sau îmi aloc puțin timp seara.
Alina B. (44 ani, )
#1. Arta de a asculta și alte lecții de viață – Michael Caine.
#2. Nu am un citat preferat, cartea aceasta m-a surprins prin modul optimist cu care tratează câteodată tragediile din viață. Este o carte din care le-am citit și fetelor fragmente pentru că sfaturile actorului sunt simple, dar reale.
De exemplu: recită cu voce tare rolul pentru a asculta ce spui, dacă faci greșeli de pronunție etc. La fel, la școală – când înveți o poezie. La fel la pian când solfegiezi cu voce tare tema în timp ce cânți acompaniamentul la mâna stângă. Este o carte de citit nu numai de actori tineri sau artiști, ci de oricine care muncește și vrea să persevereze în ceea ce face, oricare ar fi jobul.
#3. În ultimii ani port o carte cu mine tot timpul. Citesc printre picături. Doi copii, jobul, activitățile extra și celelalte treburi ale femeii legate de casă mă solicită mult. Cititul e un lux. 🙂
Carmen P. (40 ani, inspector specialitate primărie)
#1. Din cer au căzut 3 mere – Narine Abgarin.
#2. Citind cartea, m-am gândit cât de puternic, cât de strâns și cât de mult poate o comunitate să ajungă să-ți fie familie, masă și casă. Am pătruns într-o lume ce pare creată din vorbe blânde, din greutăți care dor, din brațe vlăguite de oameni trudind, ce o susțin cu îndârjire, de teamă să nu o piardă. Din inimi frânte, ce ajung să se vindece prin iubiri nesperate și zâmbete de copii, ce apar atunci când nu te aștepți, înlocuind moartea cu miracolul vieții. O lume nicidecum tristă, mai degrabă înțeleaptă și cu credința că nimic nu este întâmplător.
#3. Nu prea las o zi fără sa citesc ceva. Recunosc că se întâmplă adesea seara, după ce se culcă copiii. Dar avem momente foarte dese în care citim alături de ei, fiecare cu lectura lui. În weekend îmi doresc să citesc mai mult și o fac, mai mult după amiaza, când se mai liniștesc lucrurile: copiii fie sunt afara, fie dorm ori își fac de lucru cu tot felul de construcții de tip lego etc.
Ciprian P. (35 ani, specialist marketing)
#1. Hiper Focus – Chris Bailey.
#2. Atenția este o resursă limitată și, ca atare, ar trebui să controlăm când, unde și la ce acordăm atenție. În Hyperfocus, autorul Chris Bailey descrie diferite tipuri de atenție și oferă metode pentru a îmbunătăți calitatea atenției în fiecare zi. Pe scurt, există două tipuri de atenție. Hyperfocus, care te ajută să te concentrezi pe un task anume și Scatterfocus care presupune să îți lași mintea liberă.
Informația nu este nouă sau revoluționară, dar cartea este un bun reminder și utilă în elaborarea unei strategii pentru recâștigarea atenției.
#3. Citesc seara, înainte de culcare și dimineața, după ce o plimb pe Catinca, cât îmi beau cafeaua dacă nu sunt stresat cu munca. În weekend citesc dimineața la cafea. În vacanță… citesc când găsesc un loc în care să mă relaxez. Mai citesc și în metrou, dar în ultimii ani nu prea a mai fost cazul. Încep un job nou în Pipera, așa că, probabil, voi muta cititul de dimineață la metrou.
Mihaela T. (42 ani, fotografă)
#1. Darul – Dr. Edith Eva Eger și Vindecarea celor 5 răni – Lise Bourbeau.
#2. Cartea „Darul” e plină de înțelepciune, deci practic doldora de fragmente memorabile. „Suntem prea adesea încorsetați de așteptări, de sentimentul că avem de împlinit un anumit rol sau o anumita funcție” sau „Renunță la obiceiul de a te abandona pe tine însuți” sau „Libertatea constă în acceptarea sinelui nostru complet și imperfect și în renunțarea la ideea de perfecțiune”.
#3. Deși, uneori, îmi impun să creez un obicei din citit, am rămas totuși cu impresia că cititul vine și el ca o nevoie – o nevoie de cunoaștere, o nevoie de căutare a unor soluții sau rețete de viață în experiențele altora, o nevoie de confirmare a ceea ce simți și trăiești la un moment dat. Cred că o carte ține loc de prieten sau psiholog sau nevoie de experiențe pe care nu le poți avea altfel la un moment dat, dar cred că lectura poate fi și un obicei bun, creat în timp.
Manuela P. (48 ani, private chef)
#1. Am acum în lectură Honour a lui Elif Shafak.
#2. O impresie puternică îmi lasă mereu eroinele Barbarei O’Neal (autoarea „How to bake a perfect life”, „When we believed in mermaids” și altele la care eu mă tot întorc). Personajele ei sunt femei puternice, a căror profunzime sufletească și putere au fost rezultatele unui trecut tulburător, care, prin distrugere, a zidit.
#3. Citesc în fiecare noapte între 23.00 – 1.00 și duminica aproape toată ziua, că altceva nu vreau să fac. Iar în rest, în troleu, în metrou, pe scaunul de așteptare la dentist sau la coafor :))
Alexandru I. (32, ofițer de jandarmerie)
#1. Înțelepciunea psihopaților – Kevin Dutton.
#2. „Rareori măreția și bunătatea se întâlnesc în același om” – Winston Churchill.
#3. Citesc seara, înainte de culcare.
fotografii: arhiva personală a respondenților
