Te-ai întrebat vreodată ce se află în spatele instinctului de a cumpăra? | Guest editor: Cristiana Pantici

Durata: 5 minute

Într-o societate în care consumul pare să fie norma, instinctul de a cumpăra poate fi mai complex decât simpla dorință de a deține un obiect.

Un articol scris de invitata noastră de astăzi, Cristiana Pantici, jurnalist cultural, fondatoarea Zenobisme.ro, feministă și autoarea cărții „Zenobistele. 27 de feluri în care să ai succes, regăsindu-ți feminitatea”.

Rezumat: articolul explorează complexitatea instinctului de a cumpăra. După ce am achiziționat o geacă de blugi care nu mi-a plăcut cu adevărat și pe care am returnat-o rapid, mi-am dat seama de influențele emoționale și sociale asupra alegerilor pe care le fac într-un magazin. După ce am citit și cartea „Shopomania”, de Paul Berton, jurnalist și redactor-șef la „The Hamilton Spectator”, am constatat că multe cumpărături sunt dictate de dorința de a compensa neîmplinirile sau de a ne conforma normelor sociale.

Recent am trăit o experiență care m-a determinat să mă gândesc profund asupra instinctului de a cumpăra. Mi-am cumpărat o geacă de blugi, un articol pe care credeam că îl voi adora, dar care, în cele din urmă, nu mi-a plăcut cu adevărat. Nici măcar nu a avut șansa să ajungă în dressing, fiindcă, după ce am mai dat o tură prin mall, am realizat că nu mă reprezenta și am decis să o returnez.

Această experiență mi-a deschis ochii asupra motivelor care ne determină să cumpărăm, despre care am citit mai mult în cartea „Shopomania” a lui Paul Berton, o lucrare care examinează comportamentul consumatorului și efectele acestuia asupra societății.

cumpăra

Sunt cumpărăturile impulsive o capcană a consumerismului?

Atunci când am intrat în magazin, m-am lăsat purtată de muzica și de atmosfera caldă din magazin. Era o zi mohorâtă, nu avea cea mai bună stare, iar articolele de îmbrăcăminte expuse păreau să strige „cumpără-mă!”.

Când am văzut geaca de blugi, am fost instantaneu atrasă de aspectul ei modern și versatilitatea pe care părea să o ofere. În acel moment, am decis rapid să o cumpăr.

Această reacție impulsivă este un exemplu perfect al „cumpărării dintr-un impuls emoțional”, un concept pe care Paul Berton îl discută în cartea sa.

„Fie că purtăm haine haute couture sau unele luate la reducere, suntem cu toții victime ale modei. Suntem cu toții cumpărători.” Paul Berton

Berton subliniază că de multe ori ne lăsăm influențați de marketingul agresiv și de presiunea socială, care ne determină să credem că un anumit produs ne va aduce fericire sau statut. Astfel, ne lăsăm adesea conduși de dorința de a ne adapta la normele societății sau de a compensa alte frustrări din viața noastră.

Așadar, cumpărarea unei geci de blugi a devenit, în ochii mei, o modalitate de a mă face să mă simt ceva mai bine în acea zi în care nu avea chef de nimic.

Satisfacția din momentul cumpărării

În momentul în care am ieșit cu geaca din magazin, am început să simt că ceva nu era în regulă. Deși era un articol trendy, calitativ, nu mă simțeam confortabil cu noua mea achiziție.

Pe măsură ce treceam cu punga de hârtie pe lângă alte magazine, realizam că nu se potrivea cu stilul meu personal și că a fost, de fapt, o alegere impulsivă. Nu mai zic că era și oversized. Deși luasem măsura S, îmi era foarte largă.

Am început să mă gândesc: de ce am simțit nevoia să cumpăr ceva ce nu îmi aducea bucurie?

În cartea lui, Berton menționează că alegerile noastre de cumpărare sunt influențate de o multitudine de factori.

„În cele din urmă, cu toții suntem missshopperi și cumpărarăm prost, bogați sau săraci, fie că luăm vin scump sau blugi ieftini, fie că investim la bursă sau facem cumpărături la piață, la Walmart sau la Fendi. De fapt, unele dintre aceste greșeli ne sunt impuse de producători sau de propria noastră avariție.” – Paul Berton

Cumpărăturile impulsive pot aduce o satisfacție temporară, dar nu întotdeauna această satisfacție este de lungă durată. În cazul meu, euforia inițială de a avea o geacă de blugi s-a transformat rapid în dezamăgire, pe măsură ce am realizat că nu mă reprezenta.

cumpăra

Decizia de a returna

După ce am realizat că geaca nu îmi plăcea, am decis să fac o plimbare suplimentară prin mall pentru a-mi clarifica gândurile. Știam că aveam să ajung acasă, să pun geaca pe un umeraș și să o las nemișcată până la următoarea curățenie generală.

În final, am decis să returnez geaca. Acest act a fost eliberator. M-am simțit în control, știind că am făcut o alegere conștientă de a nu păstra un produs care nu îmi aducea bucurie totală.

Paul Berton sugerează că procesul de a returna un produs poate fi o formă de autocunoaștere și un pas necesar în dezvoltarea unei relații sănătoase cu consumul.

„De ce colecționează oamenii lucruri? Psihologii au o multitudine de explicații: traume din copilărie, putere, control, statut, distracție, siguranță emoțională, dorința de a retrăi, reinventa sau reimagina propria copilărie, de a păși în siguranța unei epoci mai simple, de a aparține unui grup de oameni cu aceleași idei.” – Paul Berton

Acceptându-mi greșelile și alegând să nu mă las pradă impulsurilor de moment, am început să înțeleg mai bine ce înseamnă cu adevărat fericirea și satisfacția. Această lecție m-a ajutat să mă îndrept spre un consum mai conștient și mai responsabil.

cumpăra

Cumpărături conștiente

Întreaga experiență a condus la o schimbare de perspectivă. Am început să fiu mai conștientă de alegerile pe care le fac într-un magazin și de ceea ce mă motivează să cumpăr un anumit produs.

Cumpărăturile impulsive pot fi tentante, dar acum înțeleg că fericirea reală nu provine din a deține lucruri, ci din a face alegeri conștiente și semnificative. Este ca și cum ți-ai face un tatuaj. Nu poți avea pe piele veșnic acel fluture strâmb dacă pentru tine nu reprezintă nimic, nu?

Această schimbare de mentalitate a fost inspirată și de cartea lui Paul Berton, „Shopomania”, care promovează o abordare mai rațională și conștientă a consumului.

Fiecare decizie de cumpărare ar trebui să fie ghidată de valori personale și de nevoile autentice, nu de impulsuri sau de influențe externe. În cele din urmă, este esențial să ne cunoaștem mai bine dorințele și nevoile și să ne asumăm responsabilitatea pentru alegerile pe care le facem.

Fotografii: Unsplash

Andreea Mira
Andreea Mirahttps://andreeamira.ro/
Creatoare de povești scrise și vizuale. Fotografă de food (aruncă un ochi pe www.instagram.com/andreea.mira), food blogger @www.infarfurie.ro și profesionistă în comunicare cu peste 15 ani de experiență. Sunt mamă a doi copii minunați care mă ajută adesea să văd lumea cu alți ochi. Îmi place să beau cafea, să alerg dimineața, să admir case vechi și să descopăr poveștile celorlalți.