Sânziana Pop: ATUNCI/ACUM – de la jurnalism la design de interior

Durata: 6 minute

Sânziana Pop a urmat cursurile de jurnalism, pașaportul ei purtând viza diferitelor redacții, precum Bolero și Tabu. Asta până în 2011 când, vântul schimbării a adus proiectul de design de interior, Visuell.ro, alături de diferite colaborări externe în această nișă, de la apartamente personale, la vitrine. Am găsit-o la cumpăna între decadele 30 și 40 de ani pentru a ne povesti cum a fost drumul ei din Constanța în București, Viena și Paris.

[Prima dată când am zărit-o pe Sânziana Pop eram internul-ucenic-studentă-la-Jurnalism al Cristinei Bazavan, atunci redactor șef al revistei Tabu. Sânziana mi-a atras atenția printr-un aer cool, cu o voce ușor răgușită, iar când am aflat că era content manager web – eu care eram iubitoare de print, dar cochetam cu ideea de digital încă din 2010 – nu am mai slăbit-o din ochi, #stalkervirtual]

Sânziana Pop s-a născut în Constanța, dar s-a mutat în București în urmă cu 21 de ani ca să urmeze cursurile de jurnalism la Universitatea Media. “Ideea de mutare nu m-a speriat câtuși de puțin, am îmbrățișat-o întru totul, de-abia așteptam să explorez, să cunosc, să învăț, să simt altfel. Mai greu a fost cu statul în gazdă în prima parte a anului I și apoi mutatul în cămin, dar am trecut relativ ușor și peste această experiență nu tocmai plăcută.”

Deși a călătorit în multe orașe din țară și din afară, acum o găsim definitiv în București, alături de familie, care cuprinde și o pisică, pe nume Griș. Jurnalul ei vizual digital ne prezintă o casă cochetă, minimalistă, cu accente nordice, unde vechiul se împletește cu modernul. “Sunt exact unde vreau să fiu, mi-e tare bine și când nu îmi va mai fi, voi vedea încotro mă mai îndrept.”

Sânziana Pop designer de interior

Ce te-a impresionat la capitala noastră iubită?

Foarte multe, începând cu vibe-ul atât de diferit de cel al Constanței și continuând cu splendidele clădiri sau cartierele de poveste. În Cotroceni, de exemplu, mergeam doar ca să mă plimb și să respir alt aer.

Mi-a plăcut la 21 de ani și îmi place și astăzi. Este întotdeauna ceva nou de văzut: un spectacol, un concert, un muzeu, un parc în care nu ai fost niciodată, o casă memorială, un târg, un coffee shop. Se întâmplă mereu ceva care să te scoată din amorțeală.

Ce te-a motivat să urmezi cursurile de jurnalism și să îți dezvolți o carieră în această direcție?

Nu știu exact, dar din clasa a VI-a am decis că vreau să fac jurnalism și nici nu cred că am luat altceva în considerare din acel moment. Știam sigur că nu mă pot duce într-o direcție reală, eu fiind profund netalentată la științele exacte. Îmi plăcea să scriu, să citesc, iar cumva așa mi s-a părut firesc și nimeni nu m-a contrazis.

Este nevoie de facultatea de jurnalism în contextul digital actual?

Nu cred. Cred că ai nevoie de o cultură generală, de o rigoare în scris, să îți placă să spui povesti, să știi sau să înveți să le spui.

Sânziana Pop designer de interior

De ce ai pus pe pauză jurnalismul pentru designul de interior? Ne povestești un pic despre traseul schimbării, ce s-a întâmplat în 2011?

Din secunda în care am intrat la facultate am început să îmi caut locul. Nu mă vedeam la TV, țin minte că îmi tremura mâna pe microfon atunci când aveam cursuri. Mi s-a spus că am voce de radio, dar, din nou, tracul și emoțiile m-au cam împiedicat să mă dezvolt în această direcție. De scris, scriam binișor, dar nu mă vedeam lucrând la un ziar și am început să mă întreb ce aș putea face.

M-am angajat prin anul doi la Studiourile Media Pro, în Buftea. Am lucrat câțiva ani ca asistent de regie, am adorat acea perioadă, dar nu mă vedeam îmbătrânind nici acolo, motiv pentru care m-am întors la ideea de a scrie și m-am angajat la revista Bolero. În același timp, am aplicat la un Masterat în Austria, tot în jurnalism, am fost acceptată și am plecat la scurt timp.

După câteva luni de stat în Krems, lângă Viena, și nereușind să îmi găsesc un job, am decis să mă întorc, să lucrez în București și să mă duc doar la cursuri în fiecare lună. În această perioadă am lucrat și la Realitatea TV, apoi la Tabu. Cu mâna pe inimă pot spune că a fost cea mai frumoasă experiență, locul meu de muncă preferat.

M-am simțit foarte bine acolo, eram înconjurată de oameni frumoși, creativi, simțeam că evoluez, îmi plăcea să contribui, să învăț, să mă dezvolt.

Dar, ca orice poveste prea frumoasă, la un moment dat a început să scârțâie, oamenii să plece, revista să își piardă din autenticitate și unicitate și am simțit că e timpul să mă îndrept către altceva. Toate astea se întâmplau în prag de 30 de ani, așa că schimbarea a fost mare.

M-am lăsat purtată de val, m-am gândit ce mi-ar plăcea cu adevărat să fac și am simțit că vreau să fac design de vitrine. Am găsit un curs la Paris, l-am plătit cu ultimii bani și am plecat fără să mă uit în urmă. Am revenit plină de idei și entuziasm, dar am realizat la scurt timp că designul de vitrine nu era chiar o profesie la mare căutare, moment în care m-am întristat cu adevărat.

Aici intervine Cristina Bazavan, fostul redactor șef al revistei Tabu, care a insistat în repetate rânduri să îmi fac blog. Nu eram chiar o consumatoare de bloguri și nici nu mă vedeam în ipostaza de a-mi povesti viața pe internet. Mi-a luat ceva timp până când am asimilat ideea și am realizat că blogul meu poate fi despre orice vreau eu, despre tot ce îmi place mie. Și pentru că întotdeauna mi s-a spus că sunt vizuală, am decis să se numească Visuell.

Care este povestea din spatele proiectului visuell.ro?

Simțeam nevoia să fac ceva frumos, care să bucure privirea, un fel de jurnal despre frumos, despre frumosul meu subiectiv, evident. M-am gândit la tot ce mi-ar plăcea mie să văd: case, obiecte de design, locuri, povești, haine, flori, detalii și multe alte idei care mi-au venit pe parcurs.

Sânziana Pop designer de interior

Pe partea de design interior ai avut experiențe variate, de la decorat platouri de filmare (X Factor), vitrine (I.D.Sarrieri), magazine (Biotiful), clădiri de birouri (Biodeck), la apartamente personale (Cristina Bazavan) – cum te mulezi pe fiecare proiect, care este procesul creativ de la moodboard la predat cheile?

Încerc să îl ascult, să îl înțeleg, să îl cunosc pe cel care apelează la mine și să nu îmi impun într-o proporție prea mare stilul propriu. Vreau ca proiectele mele să mă reprezinte, dar și pe cel care locuiește în spațiul creionat de mine. E un proces dificil uneori, nu tot timpul iese așa cum ți-ai imaginat, dar atunci când există chimie între tine și proprietar, pot ieși lucruri magice.

Din prezența pe social media, stilul tău, inclusiv cel vestimentar, este influențat de minimalismul nordic, simți că aduci acest aspect și în designului interior pe care îl propui?

Da, cred că da, este parte din mine și nu mă pot abține. Nu m-am simțit niciodată cu adevărat minimalistă, atmosfera mă preocupă cel mai mult, ca spațiul pe care îl creez să fie cosy, primitor, să îți vină să stai cuibărit pe un fotoliu cu un pahar de vin în mână și cu o carte la picioare.

Sânziana Pop designer de interior

Ce te mai inspiră în mediul online în 2021?

Instagram. Sincer, am descoperit extrem de mulți oameni frumoși aici, e o sursă permanentă de inspirație pentru mine.

Cum arată o zi din viața unei mame, soții, iubitoare de pisici, designer de interior?

Agitată și, de cele mai multe ori, frumoasă. Ne trezim la 07:30, eu îmi beau cafeaua, iar Max se joacă cu Lea cât “îmi înghit eu gălbenușul”. Luăm micul dejun și fugim să ajungem la 09:00 la grădiniță. Apoi, diminețile mele nu prea seamănă una cu alta.

Pot avea întâlniri despre diverse proiecte, poate fi o vizită pe șantier sau ore petrecute în fața calculatorului căutând piese de mobilier sau decorațiuni pentru vreo casă. Ideea e că trebuie să mă încadrez cu tot ce am de făcut până în ora 13:00, când o iau pe Lea de la grădiniță. Venim acasă, râdem, mâncăm, citim și urmează somnul ei de după-amiază. Nu prea doarme fără mine, așa că nu e un timp pe care îl câștig.

Se trezește, încerc să mai lucrez uneori, vorbesc destul de mult la telefon încercând să mai rezolv din task-uri și dacă trebuie neapărat să ajung undeva, o iau cu mine. Ei îi place, mie îmi place, toată lumea e mulțumită. Dar zilele noastre chiar diferă mult. Mâine o duce Max la grădiniță, eu mă duc să mă tund (căci e ziua mea), o iau de la grădiniță, nu o voi culca după-amiază, căci are balet la ora 16:00, o duc la balet, mergem să mâncăm o înghețată, apoi ieșim cu niște prieteni la masă.

La mulți, mulți ani, dragă Sânziana și continuă să ne inspiri încă un deceniu! ??

Elena Vrabie
Elena Vrabie
Port multe pălării și învăț în fiecare zi despre viața de femeie, mamă, soție, iubitoare de patrupede și jurnalist Millennial cu o experiență de 10 ani în domeniu. Când nu scriu, vloguiesc! #alwaysoptimising