An după an, parcă suntem din ce în ce mai detașați de prezent și mai mereu în căutarea fericirii. Unii o găsesc, alții nu, unii o ating, dar li se scurge rapid printre degete. Perspectiva este esențială. Fericirea este o stare de bine care nu depinde de forțe externe. Nu știu dacă o să găsim vreodată adevărul absolut, dar astăzi aruncăm un ochi la friluftsliv, în căutarea fericirii nordice.
Când lumea a fost închisă în casă, mi-am dat seama că eu deja făceam asta de câțiva ani și a intervenit un sentiment de vină, al impostorului. Mă simțeam prea liniștită, știam că de data aceasta toți stăm în casă și ratăm evenimentele împreună. Notificările erau din ce în ce mai puține, lumea lua o pauză, nu mai aveam senzația aceea de FOMO, frica să nu pierd ceva inedit care se petrece în oraș.
Fericirea nordică
Țările nordice sunt în topul celor mai fericite popoare. În 2021, Finlanda a luat iar primul loc în top pentru a patra oară consecutiv, urmată de Danemarca, Elveția, Islanda și Olanda. Printre descoperirile acestui studiu, reiese și faptul că sustenabilitatea, sau lagom – moderație, se află la baza acestei bunăstări.
Sustenabilitatea înseamnă mai multe lucruri. Este despre a utiliza ceea ce ai și a consuma doar cât ai nevoie, a vedea frumusețea naturii și a fi împăcat. În ultimul an, cu prilejul pandemiei și a ochilor curioși ai copilului, am observat schimbările fiecărui sezon.
Primăvara, vara, toamna și iarna nu au mai fost doar file în calendar. Am văzut păsări care se întorc în țară, copaci care înmuguresc și am urmărit cum, impasibil, natura se adaptează.
Inspirația stă în natură
Scandinavii au o pasiune pentru natură, integrată în ADN-ul lor încă de mici, friluftsliv. Au case primitoare, unde tronează conceptul de hygge, timp petrecut la lumina lumânării. Nordicii consumă multă energie din cauza climatului rece, dar acesta este în scădere an de an datorită metodelor sustenabile.
Românii sunt cunoscuți pentru mentalitatea de a munci, a-și cumpăra o casă și a-și petrece o mare parte din timp acolo. Avem un apetit mare pentru energie, iar studiile arată că nu o și producem suficient. Nu mai este o noutate faptul că Mama Natură oferă resurse limitate, de aceea cred că trebuie să ne adresăm întrebarea „cum putem folosi mai puțin?”, ca să avem mai mult pe termen lung.
Această călătorie este în direcția unei stări în armonie cu natura pentru sănătatea fizică și psihică, dar și pentru a face un pas mic către sustenabilitate. Împrietenindu-ne cu planeta, observându-i frumusețea, cred că, în timp, o să ne gândim de două ori dacă este chiar nevoie să aprindem lumina.
Ce este Friluftsliv?
În 1850, poetul norvegian Henrik Ibsen a popularizat termenul care se pronunță fri-lufț-liv, adică liber-aer-viață. Acesta descrie valoarea timpului petrecut în aer liber pentru a-ți găsi echilibrul. În zilele noastre, suedezii, norvegienii și danezii folosesc termenul pentru a descrie activități precum mersul pe bicicletă, exploratul prin pădure sau prânzul luat în parc. Nordicii au libertate să meargă oriunde în natură, atât timp cât o respectă.
Un studiu din 2020 arată faptul că românii petrec peste 7 ore zilnic cu ochii în gadget-uri, pentru muncă, dar și pentru distracție. În România, încă sunt plăcuțe cu „nu călcați iarba” în parcurile publice. Avem o cultură diferită, dar asta nu înseamnă că nu putem privi vecinii ca să învățăm să fim fericiți în simbioză cu natura.
„Timpul petrecut afară e un panaceu pentru minte și suflet. Mă pot bucura nespus și de o plimbare în parc cu familia și de 30 de minute în care alerg singură pentru a-mi limpezi gândurile. Poate să mai însemne o zi în care luăm împreună la pas un oraș nou, o după-amiază petrecută în curte sau câteva momente în care ne bucurăm de avantajele mersului la piscină.” – Raluca H. | 33 ani | Antreprenor
Cum facem Friluftsliv?
Societate Ornitologică Română spune că avem multe specii de păsări sălbatice în parcurile din București, printre care pițigoi, mierle sau cinteze. Dacă vrem, putem să explorăm în fiecare weekend un parc nou sau o altă pădure din jurul orașului în care locuim. Nu este nevoie să așteptăm ca lucrurile să se schimbe. Putem fi chiar noi schimbarea.
Parcul Herăstrău, de exemplu, este cunoscut pentru veverițele sociabile. În parcul IOR putem descoperi aluni, vrăbiuțe, cormorani, rațe și lebede. În parcul Circului putem vedea Ginkgo biloba, platani, chiparoși, nuferi și rațe.
„Vara trecută făceam căutări de comori cu fetița mea, Alexa. Pe o foaie îi puneam tot felul de elemente pe care trebuia să le găsim în natură și să le bifăm. Fiecare ieșire, oricât de scurtă, devenea astfel foarte antrenantă. Weekendurile cu vreme bună sunt pentru mers la munte, prin pădure. Încercăm să o obișnuim cu drumețiile și să îi sădim dragostea de natură. Chiar dacă, din pricina condițiilor actuale, ieșirile sunt mai scurte și mai rare, încercăm să ne bucurăm de fiecare clipă petrecută afară.” – Oana H. | 45 ani | Jurnalist Digital
Friluftsliv în perioada restricțiilor
Limitările de deplasare ne ajută să explorăm proximitatea. Ai oportunitatea să iei prânzul în parcul din spatele blocului, să ieși pe balcon pentru o pauză sau, ca să fii la modă, bea un ceai și #priveștecerul. Medicii recomandă pauze de 5 minute la fiecare oră pentru exersarea mușchilor oculari. Indiferent cât de aproape este blocul de vis-a-vis tot e mai departe decât monitorul.
La finalul săptămânii, în loc să aglomerăm parcurile, și dacă dispunem de mașini personale, putem să le scoatem la o plimbare în pădurile din jurul orașului. Putem chiar dormi în mașină într-o noapte, în zone special amenajate pentru campat, ca să păstrăm distanțarea care ar putea fi problematică dacă ne-am caza la un hotel sau o pensiune.
„Timpul petrecut afară este un privilegiu. În ultimii ani, de fiecare dată când ieșeam în parc, la plajă sau pe stradă eram cu mintea altundeva, la ce trebuia să fac acasă sau la serviciu. Niciodată nu mă bucuram de prezent. Când nu ies, totul pare mai gri și mai dificil decât trebuie. De când cu pandemia, când ies, mă forțez să mă uit în sus, să inspir adânc și să fiu recunoscătoare. E o oportunitate să îmi liniștesc mintea. Refuz să fiu pe telefon sau să răspund la e-mailuri — doar muzică și cărți. Am decis că e un timp de reîncărcare creativă.” – Diana C. | 31 ani | Strategy Director.
Ce înseamnă o casă eficientă energetic
Presiunea socială de a schimba tot, de a recicla, de a fi mai bio ne blochează, ne face anxioși. Schimbarea sustenabilă nu se face brusc, ci pas cu pas, iar tu te poți implica mai ușor decât crezi, chiar din confortul casei.
1. În timpul pandemiei, consumul de energie a fost mai ridicat, iar acum că afară crește temperatura, un prim pas ar fi friluftsliv.
2. Al doilea lucru pe care îl poți face este să tragi perdelele, draperiile și să deschizi geamul în fiecare dimineață timp de cel puțin o oră. Astfel nu vei mai fi tentat să aprinzi lumina și practici lagom, consumul cu moderație.
3. Pe urmă, dacă temperaturile cresc, cel mai bine închizi căldura pe timpul zilei și te îmbraci ca și cum ai merge la birou.
4. Când ai întâlniri online, evită să aprinzi lumina și orientează-te cu fața către o fereastră, ca toată lumea să te vadă mai bine.
5. Investește în becuri, prize sau prelungitoare SMART dacă vrei să schimbi ceva cu adevărat. Astfel, laptopul, televizorul, consola și restul aparatelor nu consumă pasiv curent.
6. Când faci baie limitează-ți timpul petrecut în duș la o melodie, maximum două, respectiv 5-8 minute. Bineînțeles, închide robinetul când te speli pe dinți și lasă vasele la înmuiat în chiuvetă înainte de a le spăla.
7. Stinge becul dacă nu ai nevoie de el. De multe ori stăm cu lumina aprinsă din obișnuință, nu necesitate.
8. Închide ușile ca să păstrezi căldura în camere. Facem multe lucruri din comoditate, dar îți ia 30 de zile să formezi un obicei nou. De ce să nu alegi provocări ca să treacă zilele mai distractiv?
9. Dacă îți este frig, se întâmplă de multe ori când lucrezi la calculator, evită utilizarea unei surse de căldură electrice și încearcă un ceai cald, un halat sau o eșarfă pufoasă. Apelează la conceptul de hygge.
10. Nu în ultimul rând, diminuează luminozitatea de la gadget-uri. Când soarele începe să apună, scade lumina de la calculator, telefon și chiar cea ambientală. În felul acesta îi dai și corpului de înțeles că e timpul să se pregătească de odihnă.
fotografii via UNSPLASH
