INTERVIU | Mădălina Pavăl, Roiesc, un album făcut în București, „dar trăit la munte și pe malul mării, nimic nu-i întâmplător”

Durata: 6 minute
„Ce-am făcut aici cu Mădălina se poate numi <<<zburdat prin amintiri>>, pentru că mi-am dat seama de la primul cântec scris împreună că n-avem rigori stilistice, n-avem de unde să ne inspirăm, decât…din noi”, îmi povestește compozitorul Alexei Țurcan. L-am rugat să ne introducă ușor-ușor în lumea “Roiesc”, cel mai recent album al Mădălinei Pavăl, care se va lansa oficial la finalul lunii mai, pe 28 mai exact, la Teatrul Godot. 👇

>>> 👉 Bilete Mădălina Pavăl Orchestra Live 👈 <<<

[Lucian Naste (chitară), Alex Corlan (bas), Ioana Turcu (flaut), Diana Ciudin (vioară), Sarah Andreescu (vioară), Larisa Retegan (violă), Mihail Grigore (violoncel), Iacob Artin Panighiant (contrabas), Alice Hristodor (harpă) și Philip Goron (percuție)]

Mădălina Pavăl Orchestra Live înseamnă un grup de 12 muzicieni talentați, care cochetează atât cu muzica clasică, cât și cu cea alternativă, într-un proiect curatoriat de producătorul Alexei Țurcan.

“Suntem crescuți cu muzica românească, fredonăm la liber motive românești – exact asta reprezintă și noul album. Iar dinamica, ritmul și invitația la dans ne-au dat natural și numele – ROIESC”, continuă acesta.

 

Pot scrie multe, despre cum Alexei Țurcan și Mădălina Pavăl sunt într-o călătorie-simbioză folclor-alternativ, din care a ieșit și coloana sonoră a documentarului “România Sălbatică”, câștigătoare la Gopo de anul acesta la categoria “Cea mai bună muzică originală”.

Dar mai bine o las pe Mădălina să mai adauge un pic la magia roiului. 🍯🐝

CURATORIALIST: Ce poți să ne povestești despre albumul “Roiesc” – ce a inspirat numele, de ce luna mai, ce reprezintă pentru tine luna lui Florar?

Mădălina Pavăl: Primăvara este anotimpul meu preferat, parcă re-privim viața cu ochii deschiși. Natura e viață și, cum toate ROIESC în acest anotimp, așa și noi. Mai mult, data de 28 am observat că mă urmărește, multe lucruri frumoase au fost pentru mini în această dată – și primul meu album tot într-o zi de 28 a fost lansat.

Nimic nu-i întâmplător.

Madalina Paval Roiesc

Ce poți să îmi povestești despre provocările lansării unui album în România, în plină pandemie?

Frumos și greu în același timp. Totul e o provocare până în ultimul moment, când ajungi pe scenă. Când ai așa chimie și muzică și simți că ai oamenii cu care vorbești aceeași limbă, merită.

Merită chiar dacă toate sponsorizările tale se anulează pentru că venit un război în țara vecină, știi că tu ești norocos deja și asta te motivează și mai tare să duci totul până la capăt.

Dar chiar este complicat, pentru că instituțiile statului nu te susțin, nu avem săli de concerte și “vina” e tot de partea noastră – pentru că suntem o trupă “prea mare”.

Oricum, mai mult decât să vorbesc despre provocări ar trebui să fac o listă cu oamenii care ne-au ajutat cu această provocare.

Care sunt sursele de inspirație pentru acest album, ce aduce diferit?

Aduce energia fiecăruia dintre noi. Este suma, sursa muzicii pe care o îndrăgim eu și Alexei. E acel ceva de la fiecare dintre noi pe care, sper eu, să-l vedeți mulți ani de acum încolo pe scenă și să vă ademenească și să nu știți ce e.

Știu că este greu să alegi, dar este oare o melodie care nu îți iese din cap? Poți să ne spui o poveste despre munca la ea, ceva din #backstage, din procesul de creație?

Piesa “Lună”, asta e o amintire pe care aș vrea să le-o împărtășesc și nepoților. I-am povestit lui Alexei cât de legată mă simt de lună și că m-am născut într-o noapte cu lună plină și cum mi-ar plăcea să scriu despre asta, dar că tot timpul cred că e prea puțin și cumva nu mă lăsam liberă pe acest subiect. Încercam prea mult, pe românește.

A doua zi am primit cel mai frumos cadou, cântecul “Lună” care mi se potrivește atât de bine și povestea este atât de reală, fix cum îmi imaginam:

Lună, lună stea frumoasă / Joacă-n cer la mine-n casă.”

A venit ca o confirmare a chimiei muzicale dintre mini și Alexei, muzică, versuri, tot. Abia aștept s-o asculți!

Cum a luat naștere echipa “Mădălina Pavăl Live Orchestra” – care este vibe-ul să cânți alături de o echipă versus singură?

În capul meu muzica este CU și PENTRU oameni.

Dintotdeauna mi-au plăcut puterea și emoția pe care o transmit oamenii când sunt împreună, mai mulți, cum erau ritualurile sau șezătorile. La Conservator am descoperit și mai mult vibe-ul mai multor voci împreună și așa, în capul meu, mi-am dat voie să visez că într-o zi voi cânta cu orchestre.

După care am avut concertul cu Orchestra de BAROCkeri și ideea s-a întărit, numai că nu puteam face asta singură și la fix a apărut Alexei cu dramul de nebunie potrivit ca să ne facem propria noastră orchestră.

Logistica de a organiza întâlnirile și repetițiile, stresul de dinainte, toate dispar în momentul în care începem să cântăm. Nu o zic doar eu, pentru că sacrificiile nu sunt doar din partea mea, toată trupa contribuie.

Madalina Paval Roiesc

Când ți-ai dat seama prima dată că vrei să cânți?

Real, după ce am terminat liceul, după ce am hotărât că nu mai vreau să cânt la nunți și petreceri. Așa era atunci, acum 13-14 ani, asta te făcea bun și cunoscut acolo în zonă și “fugeam“ și eu după asta.

Când am început să cânt pentru mini și să nu mai trebuiască să mulțumesc pe cineva. A fost minunat. Am început să cânt.

De ce crezi că au nevoie oamenii de muzică, tocmai în aceste vremuri instabile din toate punctele de vedere?

Cred că în vremurile astea doar arta ne mai salvează un pic – tot ce e emoție și muzică de multe ori exprimă ce nu putem face prin cuvinte. Avem nevoie de emoție, trăim pe fugă, simțim pe fugă.

Muzica înseamnă rădăcini și, tocmai pentru că totul e instabil în jurul nostru, avem nevoie să ne întoarcem la ele. Tot ce le doresc oamenilor care vor citi asta este timp, timp pentru artă și muzică pentru că ne ajută să ne descoperim.

Ce înseamnă muzica pentru tine și ce asculți când ești melancolică?

Când sunt melancolică nu ascult muzică, chiar am observat asta. Merg pe malul unei ape și încerc să îmi aduc aminte de ce sunt norocoasă și scriu despre asta. Racii au multe momente de melancolie.

Cine este Mădălina în afara scenei, cum arată o zi din viața ta, ce te ajută să îți încarci clepsidra creativității pentru mai târziu?

Cine sunt? Să știi că până nu de mult uram să dau interviuri, chiar și video, acum îmi dau seama de ce fugeam de ele, întrebările de genul ăsta te pun un pic să iei o pauză și te uiți la ecran și chiar te gândești cine ești.

Îmi plac caii de mor, îmi place mirosul de Palo Santo (ed. note “Lemn Sfânt”), îmi place să dau drumul dimineața la geamuri, să sar coarda, să învăț câte o piesă nouă și grea, îmi place nebunia oamenilor.

Astăzi m-am trezit devreme și am mers la Moara de Hârtie, la Comana, mi-am băut cafeaua pe malul Deltei Neajlov printre rățuște sălbatice și miros de salcâm. Fac ateliere și tururi prin Satul Meșteșugarilor cu copii și cu oamenii lor mari, cei care vin să viziteze Moara de Hârtie, le povestesc despre meșteșuguri și despre cât de importante sunt rădăcinile pentru noi.

Fac asta de două-trei ori pe săptămână, în funcție de programul de la studio. Ateliere despre muzicile copilăriei le mai fac eu și separat. În a doua parte a zilei merg la studio sau mă văd cu lumea și punem la punct concerte, plecări, videoclipuri, repetiții.

Am un program plin tot timpul, mai ales pentru că îmi și place tare să ies în oraș la concerte, teatru, evenimente. Am mulți prieteni care fac lucruri frumoase și cred eu că e important să ne susținem.

Madalina Paval Roiesc

Ce îți place la București și cum crezi că te modelează orașul?

Eu și Bucureștiul am început să ne împrietenim. El îmi oferă oamenii și experiențele și eu dau la schimb muzica. Sunt multe lucruri ce nu îmi plac la București, dar faptul că mi-am construit o viață și o echipă aici mă ajută să nu mă schimb, apropo de modelat.

Am făcut și un cântec, Vino pân’ la București!.

Am simțit să fac asta pentru că pentru mini aici, București, reprezintă începuturi, dezamăgiri, îndrăgostit, trăit, supărat și fericit. Orașul te modelează într-adevăr, cu toții cred că suntem conștienți și eu am simțit la un moment dat că m-a furat.

Nu mă văd îmbătrânind aici, dar dezvoltarea mea de până acum se datorează și experiențelor bune și rele pe care le-am trăit în București.

Ce ai tu FRUMOS astăzi?

Am avut o zi plină și m-am oprit în fața Ateneului să scriu pentru acest interviu și FRUMOS este că m-am furișat la concert, iar experiența de a scrie pentru un interviu dintr-o așa sală cu așa arhitectură m-a inspirat.

Bucovina…

Este locul cu cel mai dulce grai și cele mai frumoase doine. Locul cu cei mai mulți oameni cu ochii albaștri și sinceri care spun povești, cătunele cu oamenii gospodari care îți sar tot timpul în ajutor fără să stea pe gânduri. Nu mă pot limita la un singur lucru.

Tradiția mea preferată este…

Una ce îmi amintește de copilărie, când toate fetele și toți băieții de pe uliță ieșeau cu o seară înainte de ziua de Florii la porți și făceam focuri mari împreună cu toți vecinii și familiile.

Focul care alunga răul din satul nostru, de pe ulițele noastre și din curțile noastre. Era o adunare unde participam cu toții. Se scoteau la poartă și bunătățuri și puteam sta noaptea, ceea ce pentru noi erau uau.

Anul acesta vreau să ajung…

În Deltă! Nu am mers niciodată și sunt tare atașată de orice margine a unei ape, am crescut pe malul râului Moldova.

La pensie vreau să…

Am o școală de muzici tradiționale și o rulotă.

Elena Vrabie
Port multe pălării și învăț în fiecare zi despre viața de femeie, mamă, soție, iubitoare de patrupede și jurnalist Millennial cu o experiență de 10 ani în domeniu. Când nu scriu, vloguiesc! #alwaysoptimising

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here