Ce îți mai aduci aminte de la grupa mică? De multe ori „mă aud” gândind despre cel mic că “sigur va uita până se va face mare”. Însă, unele amintiri rămân cu noi, precum joaca de-a albinele în curtea grădiniței, cu țepi de trandafiri lipiți pe nas; părinții aliniați la serbări; emoțiile și stângăciile când recitam o poezie; să nu mai zic de exuberanța când devoram o porție de desert în timp ce doamnele se minunau că mâncarea părea mai degrabă ciugulită de vrăbiuțe, decât de micile vulpițe din fața lor.
Grădinița este o perioadă marcantă în viața unui copil. Este primul pas în afara sânului confortabil al familiei, cum se zice în popor, către independență. Aici ne dezvoltăm aptitudini pentru a face față conflictelor, punem pilonii atenției, ne controlăm emoțiile mari, învățăm să iubim să învățăm și descoperim valoarea apartenenței la un grup.
„Dacă mă uit mult în spate, pot spune că viața mea profesională a început la cinci ani”, îmi confirmă Adina Horga, fondatoarea Grădiniței Bergman din București. Treizeci de ani mai târziu, o găsim pe Adina mutată din Arad în capitală, la cârma primei grădinițe unde învățatul are loc în natură, locul de unde pornește totul.
Astăzi am plăcerea să descopăr mai multe despre călătoria ei profesională, pasiunea pentru natură și educație și cum putem să ne asigurăm că noile generații vor crește armonios, în simbioză cu tot ceea ce le înconjoară.
CURATORIALIST: Poți să ne porți un pic prin călătoria vieții tale profesionale – care au fost punctele cheie care crezi că te-au adus cu succes unde ești acum?
Adina Horga: Dacă mă uit mult în spate, pot spune că viața mea profesională a început la cinci ani. De dimineața până seara eram educatorul păpușilor mele și era mai mult decât joaca pe care o avea orice fetiță. Atunci, mama mi-a spus că trebuie să fiu educator și am fost de acord.
La 23 de ani, după absolvirea facultății de Litere, deschideam în Arad prima grădiniță privată. Păpușile se transformaseră în oameni mici, așa cum îmi place și azi să le spun copiilor. Doi ani mai târziu a venit pe lume și primul meu copil, așa că misiunea a căpătat alte valențe. Și mai puternice, aș spune.
Mi-am dorit să le ofer copiilor, nu numai băiețelului meu, tot ce e mai bun și sănătos în materie de educație.
Intuitiv, am început să testez impactul pe care îl are natura asupra dezvoltării copiilor și să introduc ieșirile în pădure. Răspunsul copiilor a fost îmbucurător și, astfel, am început să studiez conceptele de outdoor learning, forest kindergarden și Regio Emilia.
În 2015, ca să continui să evoluez, mi-am făcut bagajele și m-am mutat în orașul tuturor posibilităților. Un an mai târziu, deschideam prima grădiniță din București care avea la bază un sistem educațional hibrid, care împletea armonios conceptele studiate anterior: Bergman Nature Kindergarden.
E ceva ce am creat cu mintea și sufletul și de care sunt tare mândră. Iar pentru că modelul meu de educație s-a dovedit a fi de succes, în 2019 am deschis al doilea sediu și în 2021 pe al treilea. Între timp, conceptul nostru a devenit atrăgător și pentru alți antreprenori, așa am francizat sistemul în Sibiu, Arad și Timișoara.
Punctele cheie care m-au adus aici sunt pasiunea, experiența, munca și dorința de a contribui în mod sănătos la creșterea și dezvoltarea noilor generații de copii din România.
Cum te-a influențat București ca educator dornic de cunoaștere?
Orașul tuturor posibilităților mi-a demonstrat că posibilitățile sunt infinite dacă muncești zilnic, uneori 16, chiar 18 ore din 24. Nimic nu vine de-a gata, nici în București, nici în Arad, probabil nici în New York.
Capitala m-a provocat enorm din punct de vederea antreprenorial. Însă, cu diplomația și calmul unei arădence, am crescut organic și am înțeles că oricâtă zarvă ar fi în marele oraș, oamenii buni reușesc să facă lucruri bune.
Relația pe care o construiești cu oamenii din comunitatea ta sunt definitorii. De când mă știu, sunt un căutător de bine și de mai mult, așa că nici la capitolul educație nu puteam fi altfel.
De la educator la antreprenor, cum se împletesc aceste roluri în viața ta, ce satisfacții diferite îți aduc?
Antreprenoriatul a venit în viața mea că o prelungirea a dorinței de a face educație de calitate. Cele două roluri coexistă, nu îmi pot lua pauză de la unul dintre ele.
Când creezi un concept de educație și coordonezi atât activitatea oamenilor mari, cât și cea a oamenilor mici, găsești satisfacție în ambele roluri. Sigur, admit că antreprenoriatul vine cu ceva mai multe provocări decât proiectarea educațională implementată în grădinițele Bergman.
Ce înseamnă educația pentru tine versus unde este educația la modul general în România? Spre ce ar trebui să se îndrepte?
Recunosc, sunt idealistă. Visez ca toți copiii să aibă parte de educația pe care o promovez eu. Însă, văd zilnic că România are mult de suferit la acest capitol. Sistemul educațional de la noi e axat, în mare parte, pe dezvoltarea cognitivă.
Iar mie experiența îmi arată că e nevoie să avem grijă de mintea, sufletul și fizicul unui copil atunci când suntem răspunzători de creșterea și formarea lui.
Educația însemnă inovație. Pentru materializarea acestei realități e nevoie de investiții constante în oameni. Nu poți aștepta educație de calitate dacă nu investești în formarea celui care educă.
Un educator bun e cel care are resursele necesare să pună copilul pe primul loc. Asta implică dedicare, siguranță financiară și un nivel de adaptabilitate potrivit schimbărilor accelerate prin care trec noile generații de copii.
Ce înseamnă natura pentru tine? Ce principii sustenabile aduci în viața ta?
Natura înseamnă viață, locul din care ne luam resursele necesare pentru a face față vitezei secolului 21. Natura înseamnă libertate, minți deschise și suflete pline. E incredibil impactul pe care îl văd zi de zi asupra dezvoltării copiilor.
Oricât de mult părinții ar fi tentați să își protejeze copiii, realitatea e că formarea lor în mijlocul naturii e cea mai firească. Și tocmai pentru că avem atât de multă nevoie de natură, e important să aducem în viețile noastre cât mai multe comportamente care au ca principiu de bază sustenabilitatea.
Atât în viața personală, cât și în cea profesională, încerc să pun în aplicare cele trei R-uri: reduce, refolosește, reciclează.
Care sunt pilonii educației timpurii și cum completează proiectul Bergman viața oamenilor mici?
Educația timpurie începe la doi ani și durează până la șase. Pilonii învățării la acest interval de vârstă sunt dezvoltarea cognitivă, emoțională și fizică.
Sistemul Bergman este axat pe dezvoltarea în tandem a acestor componente, dar cel mai important este felul în care copilul începe să cunoască lumea din jurul lui prin intermediul învățării cu ajutorul experimentelor.
Un copil învăța mai ușor despre un copac atingându-l și simțindu-l decât citind sau văzând imagini cu el.
Sunt copiii pregătiți să intre în sistemul de stat după o experiență într-un mediu privat?
Categoric! Cred că venind dintr-un sistem privat, unui copil îi este chiar mai ușor să se adapteze sistemului de stat. Asta presupune, totuși, ca acel sistem privat să aibă uneltele necesare pentru a pregăti socio-emoțional copilul pentru următoare etapă importantă din viața lui.
Care este planul grădiniței Bergman în 2022?
Să trecem lin spre normalitate după doi ani de pandemie. Asta implică sarcini noi pentru comunitatea de educatori și comunitatea de părinți și readaptarea oamenilor mici la structuri care nu le-au fost familiare în acești ultimi doi ani.
Anul acesta ne dorim să fim sănătoși și să putem crește fără “cutremure” majore. Ne-am întors la taberele minunate, pe care le facem tot în mijlocul naturii și a vieții simple de la sat și ne bucurăm că de anul acesta putem oferi această experiență și oamenilor mici din exteriorul comunității Bergman.
Ce unelte recomanzi educatorilor pentru aprofundarea cunoștințelor – fie ei profesioniști sau chiar părinți care vor să continue educația și acasă?
Dincolo de uneltele clasice, la care sunt convinsă că au acces atât educatorii pasionați cât și părinții, recomandarea mea sinceră este ca atât unii, cât și ceilalți, să se aplece spre emoțiile lor, prin intermediul ședințelor terapeutice. Până nu le experimentezi, nu bănuiești câte beneficii personale și profesionale îți pot aduce.
Ce îți place în România și de ce ai rămas în țară?
Îmi place România cu toate defectele ei, mă provocă să devin mai bună, mă face să trăiesc intens, deci, de ce m-aș plictisi în oricare altă țară, pe care ne-o imaginăm ideală, dar în definitiv știm că ea nu există?
Ce ai tu FRUMOS astăzi?
Pe mine, o familie, și o profesie la care am visat de când eram om mic.
Acest articol a fost prezentat de Grădinița Bergman.
