Acum două veri am fost la Viscri. Îmi picase pe pozele alea instagramabile și mi se părea o idee bună să mă retrag puțin într-un sat, deși am auzit multe voci care nu înțelegeau de ce te-ai duce la țară în vacanță când nu ai aproape nimic de făcut acolo. Tocmai asta cred că e ideea. Pentru mine, să stau într-un hamac în natură, să mănânc și să se oprească un pic rush-ul și timpul sunt unele dintre obiectivele unui concediu, pe filosofia disconnect to reconnect. Dar știu că asta nu e pentru toată lumea.
Ecoturismul e un trend ascendent și la noi, pentru că apar tot felul de case, căsuțe, căbănuțe, glampings și așa mai departe, cu diverse facilități. Și mi se pare necesar să poți să te rupi puțin de lume și să te conectezi cu natura, dar fără să renunți la confort.
Pentru că satele săsești au un vibe aparte, dat mai ales de bisericile fortificate (unele dintre ele incluse și în Patrimoniul UNESCO), am făcut o listă scurtă din care să alegi dacă vrei să ieși din rutină, cu mențiunea că am fost puțin subiectivă.
Viscri
Se zice că a devenit cunoscut datorită lui Charles, care și-a cumpărat o casă aici (pe care poți să o vizitezi și unde există și o ceainărie). Dar eu am auzit de Viscri de la Viscri32, probabil pentru că am crescut pe social media și am ales uneori cazări care au trecut testul internetului. Eu am stat în Camera Nuc din fosta șură, unde bate lumina artistic și te simți cosy.
La o oră și ceva de Brașov, Viscri e fix cum ți-ai imagina un sat săsesc: căsuțe colorate, juxtapuneri între frumos și urât, animale și verdeață. De exemplu, seara poți să ieși și să vezi văcuțele care se întorc acasă, ceea ce mi se pare o activitate super relaxantă. Ca să fiu sinceră, eu mă mulțumesc cu grădina mare de la cazare, unde poți să stai, să te plimbi sau să-ți bei cafeluța de specialitate. Și mâncarea e super bună, pe conceptul de slow food, cu ingrediente naturale.
În această perioadă, Casa din Viscri a Regelui Charles III (“The King’s House”) anunță deschiderea expoziției temporare „Captiv între lumi” a personalității interbelice George Matei Cantacuzino (1899-1960).
O selecție de peste 30 de lucrări, în ulei și acuarelă, sunt expuse în sura transformată în galerie de artă a proprietății tradiționale săsești și vor rămâne aici până la data de 31 august 2024.
„Expozitia marchează 125 de ani de la nașterea lui G. M. Cantacuzino și este o restituire necesară a imaginii unei personalități complexe, care, în ciuda vicisitudinilor, a reușit să rămână un om fericit, după propria să mărturisire. Arc peste timp, legătură cu familia se reface într-un obligatoriu și moral gest recuperator.”, spune Mădălina Mirea, curatorul expoziției.
Cincșor
La Cincșor am fost anul trecut, la cunoscutul Cincșor Transylvania Guesthouse (da, unde e biblioteca AIA). Cazarea e fondată pe o fostă școală, formată dintr-un ansamblu de clădiri și decorată frumos și boem. Am picat într-un moment prost, pentru că erau 19 grade în cameră și apa caldă nu prea era, lucruri pe care ți le asumi atunci când mergi într-un sat.
Biserica fortifiacată de fix vizavi, iar când am fost eu era pustiu. Are vibe un pic spooky de Wednesday toată curtea și e drăguță.
P.S: Dacă vii cu trenul, trebuie să cobori în Făgăraș și să iei un taxi vreo jumătate de oră.
Saschiz
Saschiz e la vreo 20 km de Sighișoara și vreau să merg aici prin toamnă. Se pare că aici, pe lângă biserica fortificată, există și un Turn cu Ceas, similar celui din orașul medieval.
Am mai văzut cazare asta interesantă unde poți să dormi și în cort fancy și Ceainăria Tei, care pare simpatică.
Dacă vrei să explorezi mai bine satele săsești într-un cadru organizat, Săptămâna Haferland include zece localități și se desfășoare în august. E un mod în care poți să te conectezi cu istoria și cultura, să participi la ateliere, să asculți concerte de orgă și să te bucuri de mâncare tradițională.
