Cu cât văd că supremația calculatoarelor și a device-urilor din ce în ce mai inteligente se insinuează tot mai mult în viețile noastre, cu atât mi-e mai teamă să nu pierdem una dintre cele mai frumoase activități pe care le putem face cu mâinile noastre: scrisul. Și, mai ales, să nu dispară definitiv caligrafia, regina scrisului frumos și îngrijit.
Astfel, că descoperirea proiectului Terapie prin caligrafie al Gabrielei Zamă mi-a readus speranța. Da, se poate să continuăm și în zilele noastre să deslușim tainele și să deprindem meșteșugul scrisului caligrafic. Și să simțim efectul terapeutic pe care această artă (care cere răbdare, motivație și însușirea regulilor de bază) îl aduce în viața noastră.
Gabriela este psiholog, psihoterapeut, coach și trainer. Și un artizan al caligrafiei, pe care a ales să o ducă mai departe organizând cursuri, workshop-uri și retreat-uri pentru cei care vor să învețe caligrafie. Locuiește în Piatra Neamț și are o familie frumoasă, fiind de 28 de ani soție și mamă a două fete.
„Iubesc frumosul din oameni, dar și frumosul creat de oameni și împreună cu ei. Fiecare avem o latură artistică pe care o creștem sau o ignorăm în funcție și de mediul în care trăim. Eu nu am putut ignora aceasta sămânță de frumos care a fost mereu în mine și care s-a manifestat prin desen, pictură, o îmbinare a lor cu terapia și relaxarea obținută trăind pasiunea. În timp, această pasiune și iubire, a căpătat forme și dimensiuni noi și diferite.
Și așa, pas cu pas, am ajuns să(-mi) dau timp, atenție, studiu și multă iubire caligrafiei. Simt că această practică le include pe toate celelalte și este mai mult decât toate la un loc. Caligrafia este artă și terapie, este un mod de comunicare și exprimare personală, este răbdare, focus, rigoare dar și libertate de manifestare sau modalitate de evadare în sinele tău cel mai profund, este meditație activă și o formă de prezență creativă”, mărturisește Gabriela despre sine.
…
Acest articol face parte dintr-o serie dedicata artizanilor zilelor noastre, oameni care încă mai fac cu propriile mâini lucruri frumoase, cu grijă, cu pasiune. Dacă vrei să ne povestești despre meșteșugul tău sau cunoști pe cineva care este artizan într-un domeniu, scrie-ne pe curator@curatorialist.ro ca să î(ț)i facem povestea cunoscută.
…
Curatorialist: De când te pasionează caligrafia? Când erai copil, îți plăcea scrisul de mână și, mai mult, cel de tip caligrafic? A fost o preocupare încă din copilărie sau este ceva descoperit la maturitate?
Gabriela: Caligrafia mi-a plăcut de când am învățat să scriu. Am fost și sunt atrasă de mirosul hârtiei, de prospețimea unei foi imaculate care îți oferă cu generozitate atât de multe oportunități. Când începeam să scriu într-un caiet nou îmi promiteam că în el voi scrie cel mai frumos. Apoi am fost încurajată și motivată să scriu. Aveam ore de caligrafie la scoală și se punea accentul pe calitatea și aspectul general al lucrării, pe încadrarea în pagină și pe respectarea regulilor de scriere și ortografie.
Ce cred însă că a contat și mai mult a fost decizia învățătoarei de a mă așeza în bancă cu un coleg mai puțin talentat în ale scrisului, pentru care trebuia să fiu inspirație și model. Rezultatul a fost că la sfârșitul anului, scrisul și caietele noastre semănau foarte mult, iar învățătoarea a fost mulțumită de rezultatul foarte bun al ambilor.
Mă uitam cu atenție la scrisul adulților din jurul meu. Bunicul și tatăl meu aveau un scris artistic, elegant, mi se părea greu de realizat. De la bunicul meu am moștenit pasiunea pentru frumos și poate si puțin din talentul cu care picta, sculpta sau crea lucruri minunate. Mama avea un scris asemănător celui de tipar și în timp l-am adoptat tot mai mult, mai ales pe măsură ce cantitatea de informații pe care trebuia să o notez la scoală, era tot mai mare, iar scrisul se cerea tot mai rapid.
Am visat mereu să scriu cât mai frumos, dar ca formă de relaxare, când puteam să o fac fără grabă, fără a fi o tema ce trebuia realizată.
Cu toții am scris mult însă eu îmi doream mereu să mă întorc la scrisul acela aflat la granița dintre scris de mână și artă. Cel pe care, privindu-l în diverse tutoriale sau imagini, îl simțeam ca un dans al peniței, ca o curgere grăitoare a tuturor emoțiilor, eram hipnotizată și fascinată. Nu scrisesem cu tocul și penița, cu cerneală din călimara niciodată. Acum privesc la scrisul meu caligrafic, iar trăirea este și mai puternică, senzația este uluitoare, eu fiind o chinestezică incurabilă.
Cum ai învățat bazele scrierii caligrafice? Ai urmat vreun curs care a pus bazele sau ai fost o autodictată în acest domeniu?
Am participat la primul curs de caligrafie în 2018, chiar de ziua mea. Așa s-a nimerit și l-am simțit ca pe un dar divin, mai ales că acesta era organizat într-o mănăstire. Intenția de a învăța profesionist aceasta practică era clară și făcea parte din obiectivele mele. Universul mi-a trimis contextul și oamenii potriviți pentru a se îndeplini și pentru a mă împlini. A fost o experiență minunată, complexă si plină de valoare, sunt foarte recunoscătoare pentru ce am primit.
M-am întors acasă, am scos caietele pe care copiii le folosesc în clasa I și am început să scriu. Cât de des puteam, însă niciodată parca nu era suficient timp sau mai exact, nu mă mai saturam să scriu. Practicarea constantă este foarte importantă, însă cel mai mult reușeam să scriu în weekenduri. Rezultatele se vedeau, progresul exista și prindeam încredere și o nevoie tot mai mare de perfecționare.
Când ai demarat proiectul Terapie prin caligrafie? Care au fost circumstanțele care te-au determinat să inițiezi proiectul?
Terapie prin Caligrafie tocmai a împlinit 3 ani pe 1 februarie 2022. Formarea mea ca terapeut împreună cu pasiunea pentru caligrafie și efectul terapeutic al acesteia, nu puteau conduce decât la această simbioză de bine și frumos.
Am pornit din dorința de a da mai departe nu doar frumusețea scrisului, dar și profunzimea mesajelor pe care alegeam să le scriu.
Îmi doream să scriu constant pentru că știam că doar așa pot evolua în practica mea. Pentru a reuși să fiu perseverentă am decis să postez în fiecare zi ceva scris de mine. Când este de dăruit celorlalți sunt mult mai motivată să nu renunț. Astfel, de trei ani, postez zilnic un gând pornit din suflet și trecut prin condei pentru toți cei care urmăresc pagina Terapie prin Caligrafie.
Din cei trei ani, ultimii doi ani au fost cei trăiți de noi toți în pandemie. Izolarea în casa a fost pentru mine o mare oportunitate și bucurie. În sfârșit, aveam timpul necesar pentru scris, atât cât mi-am dorit. Cum stările prin care au trecut majoritatea oamenilor nu au fost cele mai fericite, am simțit și mai mult că practicarea caligrafiei poate ajuta ca terapie.
Astfel, din dorința de a ajuta cât mai mulți oameni să depășească momentele de anxietate, lipsa de motivație și îngrijorare, datorate sau amplificate de izolare, am creat primul curs de caligrafie Copperplate și am livrat posibilitatea de învățare la pachet cu instrumentele necesare. Experiența mă învățase deja care sunt instrumentele și materialele potrivite, după ce și eu făcusem inițial achiziții greșite, bazate doar pe frumusețe și mai puțin pe funcționalitate și calitate. Știam că este greu pentru un începător să știe ce să aleagă și de unde, piața din România fiind limitata în astfel de oferte.
Astfel, au apărut primele KIT-uri complete ce conțineau cursul pentru începători în ale caligrafiei și materialele bune și necesare scrisului caligrafic. Între timp am creat și al doilea WorkBook, un curs de Flourishing, recomandat celor avansați.
Care ar fi diferențele între scrisul obișnuit, de mână și caligrafie? Ne poți introduce puțin în acest domeniu? Există mai multe stiluri de caligrafie?
Scrisul de mână, așa cum știm cu toții este cel învățat la școală în clasa întâi și personalizat de fiecare în decursul anilor. Este executat cu instrumente de scris obișnuite (stilou, pix, creion etc) și este cel mai la îndemână tuturor. Evident că un scris frumos înseamnă caligrafie, însă caligrafia Copperplate la care voi face referire în continuare, se referă la altceva.
Tot cu instrumente ușor de folosit se execută și caligrafia modernă. Aceasta are mai puține reguli, oferind libertate prin stilul lejer și brush pen-urile și markerele utilizate.
Când vorbim despre caligrafie ca artă cu efecte terapeutice, mă refer în primul rând la caligrafia executată cu tocul la care este atașată o peniță. Aceasta este introdusă în călimara si înmuiată în cerneală pentru a putea scrie, deci nu are rezervor propriu de cerneală. Cantitatea de cerneala de pe peniță și calitatea acestor instrumente este foarte importantă, iar scrisul este diferit de scrisul obișnuit de mână.
În ce fel? În primul rând, scrisul cu tocul se execută foarte încet, alternând momentele în care se pune sau nu presiune pe peniță pentru a obține, după caz, linii groase sau subțiri. În funcție de tipul de caligrafie executat, sunt alese penițe ascuțite sau late, flexibile sau mai rigide, tocuri drepte sau oblice.
În al doilea rând, în caligrafie, deși poate părea adesea că există libertate de exprimare totală, sunt multe reguli de la care nu este recomandat a ne abate. Respectarea lor a făcut ca această artă să dăinuie în timp. Este vorba de reguli de execuție care conduc la un aspect artistic și riguros totodată.
Sunt multe tipuri de caligrafie, însă eu practic în special caligrafia Copperplate la care adaug elemente de Flourishing, acele înflorituri și elemente decorative care dau aspectul elegant și plăcut scrisului.
Atât scrisul de mână, cât și caligrafia contribuie substanțial la sănătatea noastră, armonizând cele două emisfere cerebrale și menținând o stare de prospețime și claritate mentală.
De ce terapie? Care sunt beneficiile aduse de practicarea scrierii caligrafice?
Caligrafia este o artă care, odată practicată, generează efecte terapeutice atât celui care o execută, cât și privitorului. Calitatea efectelor depinde de implicarea fiecăruia.
Caligrafia este un antrenament al atenției, modalitate de creștere a răbdării și concentrării care vine la pachet cu o stare de relaxare și detașare.
Diminuează stările de stres și anxietate și conferă un mod creativ de introspecție și pace interioară. Creează o legătură puternică între minte, corp și suflet prin implicarea cognitivă, fizica și emoțională.
Menținerea focusului și reglarea privirii, a poziției corpului și a respirației, împreună cu renunțarea la credințe limitative în ceea ce privește capacitatea de a învăța ceva vechi într-o formă nouă și adoptarea unei atitudini de curiozitate și acceptare a noilor reguli și senzații, fac din caligrafie propriul terapeut.
Calitatea scrisului reflectă starea sufleteasca a practicantului si reglează nivelul de prezență conștientă a emoțiilor trăite. Caligrafia este asemeni unui scanner care transpune în scris și armonizează trăirile practicantului. Pe măsura ce practica devine constantă, se obține un flux de energie și inspirație creativă.
Într-o lume dominată de ecrane și lipsită tot mai mult de conectare reală, caligrafia ne aduce înapoi în contact cu corpul și atenția noastră reală, descoperind resurse si satisfacții care pot fi adesea cele mai bune antidepresive și vitamine emoționale.
Caligrafia transformă sentimentul de însingurare și singurătate în solitudine vindecătoare, dar mai ales în prilej de conectare cu propriile valori și cu oameni asemănători.
Ce instrumente de lucru sunt necesare pentru a deprinde și practica scrierea caligrafică?
Alegerea instrumentelor este foarte importantă, ele contribuind la calitatea scrisului și la ușurința de a învăța caligrafie. Instrumentele de bază sunt tocurile (oblic sau înclinat), penițele, cerneala, hârtia. Voi spune foarte pe scurt cate ceva despre fiecare.
- Tocurile sunt instrumentele cărora li se atașează o peniță. Alegerea lor este adesea făcută după criterii estetice (cele cu pene colorate sunt preferatele doamnelor), însă calitatea și utilitatea lor este dată de potrivirea acestora cu mărimea mâinii care îl folosește, cu tipul de scris și cu penița aleasă.
- Penițele sunt de foarte multe feluri, mărimi și grosimi. Alegerea lor se face pornind de la tipul de scris și de gradul de experiență al caligrafului. Folosirea lor trebuie să fie făcută corect și delicat, fiind foarte fine și pretențioase.
- Cerneala poate fi lichidă sau solidă, in culori si texturi diferite, însă sunt preferate culorile care se armonizează cu tipul de document, cadou sau obiect înnobilat prin caligrafiere.
- Hârtia nu poate fi decât de cea mai bună calitate și în strânsă compatibilitate cu cerneala (ca să nu sugă) și cu penița (să nu o agațe).
Am văzut că organizezi workshop-uri Terapie prin caligrafie. Cum ai descrie publicul acestor ateliere de caligrafie, care sunt de regulă motivațiile pentru care vin?
Da, organizez cursuri de caligrafie ce se pot desfășura pe o perioadă mai scurtă (câteva ore) sau mai lungă (câteva zile sau săptămâni). Prefer cursurile organizate în sală pentru că, astfel, pot în egală măsura să transmit informația, dar și să mă asigur că a fost recepționată și aplicată corect de către participant. Cum înveți la început contează până la final și, dacă ceva este aplicat incorect, va fi mai greu de schimbat.
- Cursurile scurte, de minim 3 ore, sunt o introducere în ceea ce înseamnă caligrafia și întotdeauna sunt însoțite de o parte de pregătire personală și de conectare cu grupul. Astfel de cursuri au fost alese și în programe de team building și au venit nu doar cu avantaje de creștere, ci și cu un foarte bun antrenament și o cunoaștere altfel pentru echipe
- Cursurile de 2-3 zile ne permit o introducere mai elaborată în tehnică și un timp mai generos pentru practică. De asemenea, ele vin cu o parte de autocunoaștere și dezvoltare personală. Pentru ca scrisul să fie o încântare, avem nevoie ca starea fiecărui participant să fie pregătită și armonizată cu procesul de învățare, pentru a ne bucura cu adevărat de experiență.
- Retreat-urile de Caligrafie și Călătorie interioară sunt evenimente de 3-4 zile, la munte, unde îmbinăm frumusețea și conectarea cu natura cu studiul caligrafiei și parcurgem, prin metode și activități diverse, cea mai frumoasă călătorie de redescoperire interioară.
Oricare ar fi alegerea potrivită, caligrafia este un prilej de bucurie, autocunoaștere, creștere și relaxare activă.
Care mai este astăzi rolul caligrafiei în viața noastră?
Să ne repună în contact cu propria persoană, să ne ofere un răgaz de pace și frumos, să ne învețe să redobândim răbdarea, calitatea și profunzimea unui timp folosit pentru a crea și pentru a ne recrea, să diminueze stresul, anxietatea, lipsa de chef dar mai ales de sens, să aducă bucurie fiecăruia prin acțiune și dăruire, să crească stima de sine acolo unde este necesar, să fie un tratament pentru autenticitate, valoare și libertate de manifestare.
Și, nu în ultimul rând, să aducă armonie și vindecare sau încredere și satisfacția propriei deveniri. Este un mod de a mulțumi pentru ce am primit și de a ne aminti să dăm la rândul nostru mai departe sănătate, frumusețe, autenticitate cu generozitate și noblețe sufletească.
Cadourile caligrafice pe care le creez sunt daruri-document ce transmit nu doar atenția, ci și prețuirea valorii celui care oferă și a celui care primește o scrisoare, un tablou caligrafiat sau orice alt cadou personalizat și unicat.
Ce cuvânt consideri că se potrivește perfect cu caligrafia?
A FI! CaligraFIIND. Caligrafia este prezență, atenție, deschidere. Cu eleganță și grație.
Cum am putea aduce oamenii mai aproape de scrisul de mână și de caligrafie într-o epocă dominată de tastatură?
Exista două posibilități prin care oamenii vor decide să aleagă practica caligrafică, de plăcere sau de durere. Prima ar fi de preferat.
Pot alege să participe la un curs de caligrafie pentru un ritm al vieții în armonie cu natura și cu ei, nu neapărat cu vremurile. Pot alege să-și dedice timp de calitate și mici pauze pentru relaxare. Caligrafia îți oferă șansa unui restart energetic și emoțional minunat. În plus, atunci când o faci în locuri minunate cum este Atelierul pe care îl voi avea în curând la Cincșor, sau în natura fabuloasa de la munte, pachetul este complet și perfect.
Cea de-a doua va fi atunci când stresul, fuga prin viață și rătăcirea în lumea virtuală vor deveni de nesuportat, când reconectarea cu realitatea și autenticitatea, cu sănătatea emoțională și conexiunea cu oamenii adevărați și motivați, nu va mai fi o opțiune, ci o necesitate ce devine prioritate.
Putem aduce oamenii mai aproape de scrisul de mână și de caligrafie doar când vor alege să nu se lase dominați de nimic. Nici măcar de propriul confort sau de aparenta conectare cu lumea cea mare. Adevărata libertate este în alegerea lucrurilor mici care aduc bucurie mare, a momentelor de conectare cu liniștea interioară și cu transpunerea frumuseții ei într-un scris pe măsura. Nu este despre a convinge, ci despre a inspira.
Eu asta fac cu caligrafia mea: aduc oamenii mai aproape de ei și, împreună, facem dăruitul mult mai simplu.
Dacă vrei să te inițiezi în caligrafie, te poți înscrie la CaligraFIIND la Cincșor – Atelier de Caligrafie, care va avea loc în acest weekend, la Cincșor.Transilvania.Case de Oaspeți.
fotografii: Gabriela Zamă