Maria și Giulliano Agapie sunt doi antreprenori vizionari care acum 15 ani au creat restaurantul Blue Window aflat în sudul țării, în Slatina, județul Olt. În același timp, ei sunt și părinții mei, niște oameni creativi și inovatori care au trebuit să găsească un echilibru între zona profesională și cea personală.
Privit din afară, copilăria mea ar putea să pară că este printre mirodenii și oale de cupru, însă să ai și să gestionezi afacerea ta este o mare responsabilitate care necesită timp, atenție, dedicație și sacrificiu, iar atenția părinților mei a fost împărțită între mine și al doilea copil al lor, restaurantul.
Uneori m-am simțit neglijată de către părinți, care păreau că dau mai multă atenție restaurantului. Însă acum am realizat că restaurantul este parte din familia noastră și nu mă pot imagina fără el.
…
articol scris pentru Curatorialist de Diandra Agapie – licențiată la Univeritatea din Maastricht ca și curatoare în arte cu specialitatea în artă non-tradițională. Aceasta s-a concentrat pe cercetarea artei conceptuale și a relației dintre aceasta, artiști și public. O dată cu întoarcerea în România, autoarea și-a făcut tranziția profesională spre design interior.
…
Restaurantul este proiectul de suflet al părinților mei, iar el depășește granițele locației din Slatina. Blue Window a fost creat din multele vacanțe de familie în care am cutreierat lumea și am fost la diverse restaurante, încercând cu curiozitate tot felul de preparate și gusturi noi, locale și inspirându-ne în ceea ce am putea aplica și în proiectul de acasă.
Când eram mică, mă sâcâia faptul că ai mei vorbesc tot timpul numai despre mâncare și rețete atunci când ieșeam împreună la masă. Însă, în timp și cu ajutor acestor conversații, am reușit să îmi rafinez gustul și alegerile culinare și să înțeleg o mare varietate de bucătării și combinații gastronomice.
Pentru că le onorez efortul și dăruirea cu care au construit acest proiect, am ales acum cu mult drag și iubire, să vorbesc cu părinții mei despre proiectul restaurantului lor și despre cum acesta a luat naștere și cum s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Cu toate că am crescut alături de acest proiect, am fost surprinsă să aflu lucruri noi despre acest proces și vă invit și pe voi în lumea culinară a Mariei și a lui Giulliano Agapie.
De unde a început pasiunea voastră pentru mâncare și gătit?
Maria: Pasiunea mea a început din copilărie în familia noastră de ardeleni în care toți membrii se întreceau în a pregăti azi ceva mai bun decât ieri. Pregătirea mâncării, a conservelor, ne aducea pe toți alături și cum pe vremea lui Ceaușescu totul se pregătea în casă, în mod evident eram provocați să inventăm rețete cât mai gustoase și mai atrăgătoare.
Giulliano: Pasiunea mea a început tot in copilărie când eram mereu alături de mama în bucătărie și o ajutam. Apoi pasiunea s-a rafinat în urma călătoriilor, a experiențelor avute, a întâlnirilor cu Chefi români care prin activitatea lor au făcut diferența în peisajul gastronomic al României din ultimii ani, iar asta m-a provocat să învăț și să descopăr lucruri si abordări noi.
Ce profesie aveați înainte de a deschide restaurantul?
M: Economistă, absolventă de ASE – Relații Economice Internaționale.
G: Economist, absolvent ISE – Marketing.
Ce v-a inspirat în începerea noului proiect antreprenorial?
M: Dorința de a împărtăși celor din jur ‘bunătăți gătite cinstit’ pe care puteam să le facem, într-o piață care la vremea aceea era dominată de obiceiuri comuniste precum ciorba de văcuță care era de fapt o ciorbă de legume în care se adăuga carne fiartă în avans păstrată în congelator, iar lumea nu știa de rucola sau parmezan.
G: Dorința lucrului bine făcut, un concept de restaurant cu un meniu cu ingrediente simple, de foarte bună calitate, care să aducă gust și valoare în viața celor care ne trec pragul.
Ce susținere și feedback ați primit legat de noua afacere?
M: Toată lumea ne-a descurajat, familia a zis că riscăm prea mult, numai noi ne-am încurajat unul pe altul și am înfruntat toate provocările.
G: Nu ne-au încurajat decât prietenii din București, care la sfârșitul investiției, când epuizasem bugetul, ne-au ajutat financiar iar asta ne-a dat voie să terminăm, iar pentru asta îi păstrăm în gând cu mulțumiri și recunoștință.
Care a fost relația voastră cu mâncarea și gătitul înainte de restaurant?
M: Mâncarea, alegerea ingredientelor, pregătirea și servirea alături de cei dragi, mereu a fost o bucurie pentru noi iar curtea și casa noastră răsunau de zumzetul oaspeților în fiecare weekend.
G: Acesta a fost motivul pentru care am deschis restaurantul: pasiunea pentru mâncare și socializare care trebuia să depășească granițele curții și casei noastre.
Care este diferența dintre gătitul acasă și gătitul într-o bucătărie profesională?
M: În primul rand focul sau mai bine zis puterea sursei de căldură pentru gătit, indiferent că vorbim de aragaz, cuptor sau grătar. Apoi vasele de gătit, calitatea și modul în care se face distribuția căldurii.
G: Cuțitele folosite, modul de desfășurare și organizare a activității în spațiul de lucru, ustensilele și aparatura profesională.
Blue Window și-a păstrat nivelul calitativ pentru mai bine de 10 ani. Cum ați reușit această performanță?
M: LLL sau long life learning este deviza cu care ne construim ziua de lucru. Fiecare zi reprezintă pentru noi o oportunitate să învățăm și să descoperim ceva nou, iar accesul permanent la informație și la noi tehnologii de lucru, ne provoacă creativitatea în fiecare moment.
Am schimbat utilajele de lucru de 3 ori și am adăugat mereu tehnologie nouă până am ajuns la fluxul de lucru cel mai fluid, cel mai eficient și cel mai sigur în activitatea noastră de zi cu zi și pentru aplicarea și respectarea normelor de igienă și de siguranță a alimentelor. Respectul față de cei care ne trec pragul și față de sănătatea lor, este religia noastră!
G: Tot timpul îmbunătățim calitatea ingredientelor, calitatea preparatelor, calitatea serviciilor, căutam noi furnizori care să aibă un raport calitate/preț corect. Călătorim mult și în măsura posibilităților aducem inspirația locurilor în care ajungem și la Blue Window. Importăm materie primă și accesorii de lucru sau veselă din mici afaceri locale din Italia, Grecia și uneori din Spania pentru produsele pentru care nu găsim calitatea potrivită în România.
Cum a evoluat specificul gastronomic de-a lungul timpului?
M: Specificul gastronomic evoluează în același timp cu societatea și cu dezvoltarea pieței alimentare din această industrie. Dacă acum 10 ani auzeai rar în piață despre produse ca faina Manitoba, ginul fără alcool, vinul albastru, ciocolata ruby, finger lime sau caviar lime, piper Kampot sau sarea Maldon… acum lumea este curioasă, deschisă și receptivă față de noutățile care intră pe piața gourmet. Așa că acum folosim sare Maldon, sare cu carbon pentru fripturile de vita, țelină Apio în salate, avem Prosecco, gin sau aperitive fără alcool, pregătim din grădina noastră concentrat pentru limonada de lavandă sau de soc.
G: Specificul restaurantului nostru este mediteraneean, folosim ingrediente locale și tradiționale din țări mediteraneene, însă tehnicile de gătit s-au rafinat și s-au îmbunătățit. Iar vinerea, pentru amatorii de preparate noi, pregătim Oshi Sushi. Iar ustensilele cu care îl pregătim au făcut drum lung din Japonia și a durat 7 săptămâni sa fie manufacturate. Amuzant este faptul că s-a dublat prețul acestor ustensile cu costurile de import și transport, cu taxe și comisioane vamale.
Șnițelul care pare un produs banal, este aplatizat cu o presă comandată într-o manufactură din Germania, iar producerea acesteia a durat 3 luni. Crusta șnițelului se face dintr-un amestec de tipuri de pesmet diferite, pentru ca aceasta să nu rețină și să se îmbibe cu mult ulei. Săptămânal primim peste proaspăt, pe care îl filetam și îl gătim pe placi de lemn cu diferite arome.
Care este procesul culinar? Cum creați și decideți ce preparate vor intra în meniu?
M: Ține de inspirație, de sezonalitatea anotimpurilor, de locurile pe care le vizităm.
G: Inspirația vacanțelor, accesul la furnizori care pot să livreze calitatea pe care noi ne-o dorim, instrumentele necesare, mentoratul cu Chefi pe care îi admir.
Care sunt cele mai populare preparate din meniu?
M: Calamarul fritti.
G: Tortul de bezea cu nucă și măr.
Cum împărțiți sarcinile afacerii?
M: Eu mă ocup de partea administrativă, organizarea personalului, și decorațiunile restaurantului.
G: Eu mă ocup de partea creativă a meniului, de intrările în meniu, de organizarea bucătăriei și a fluxurilor de producție, de relația cu clienții, de aspectele tehnice apărute.
Ce ați învățat din management-ul unui restaurant?
M: Optimizarea fluxurilor și a timpilor de producție, găsirea back-up-urilor în situațiile în care furnizorii nu au calitatea sau stocurile potrivite necesitaților noastre, produsele premium gătite corect păstrează clienții/aduc clienți noi, e nevoie sa fii creativ pentru a fi competitiv.
G: Pasiunea lucrului nou/schimbării, modul în care transmitem ceea ce știm, claritatea cu care transmitem informații către echipă (cel mai important aspect in implementarea viziunii afacerii tale).
Ce recomandați celor de acasă să aibă în bucătărie și/sau cămară?
M: Un Thermomix și o tigaie de calitate.
G: Cuțite bine ascuțite și foarte multe plante aromatice.
Cum ați gândit designul interior al restaurantului? Ce v-a inspirat?
M: Ne-au inspirat casele mediteraneene. Am vrut sa păstram căldura acestora și un spațiu timeless, în care să simți atmosfera, emoția și nostalgia vacanțelor.
G: Am gândit o singură fereastră albastră prin care poți să zbori spre mare, spre plajă și orice poate sa fie albastru în viața și sufletul tău.
Ce reprezintă restaurantul pentru voi acum, în 2024?
M: Un spațiu cald, de familie, care aduce familiile, prietenii, iubiții împreună, o bucurie de a aranja în fiecare sezon grădina, decorul, terasa.
G: O provocare a creativității pe care o avem, curiozitatea de a afla lucruri noi și de a evolua în fiecare moment.
Unde vă pot găsi cei interesați de a vă vizita la Blue Window?
M&G: În Slatina, pe strada Arcului 49A, pe Instagram și pe Facebook la Restaurantul Blue Window.
…
Diandra Agapie este o tânără vizionară multidisciplinară. Plecată în Olanda la 14 ani, aceasta a studiat management în artă și patrimoniu cu specializare în curatorship la Maastricht University. A lucrat ca și asistent de galerie și curatoare la galeria PontArte din Maastricht, înainte să înceapă să simtă dorul față de țara în care s-a născut. Întoarsă după 9 ani din străinătate, aceasta s-a mutat la București unde a început să studieze o nouă profesie, designul de interior, pe care dorește să o practice.
Diandra ține foarte mult la aspectul multidisciplinar în orice practică a sa, luând mereu în considerație individualul, întregul și relația dintre ceea ce este individual și întregul. Toate aceste cunoștințe dorește să le dea mai departe pentru putea fi folosite în îmbunătățirea calității vieții.
O puteți găsi pe Diandra pe Instagram: @diandraagapie | Facebook: Diandra Agapie
