Recuperare, restaurare, Reformist

Durata: 7 minuteÎntr-o eră a consumului și a tendințelor fast-forward, cu greu găsești oameni preocupați de recuperarea obiectelor vechi și de restaurarea lor pentru a le aduce din nou la frumusețea și utilitatea de odinioară.

Iată de ce proiectul Reformist m-a cucerit imediat prin simplitate și conceptul sustenabil pe care îl transpune și în fapte, nu doar prin vorbe.

Inițiatorul Reformist

Adelin Popa

Adelin Popa (aka Adelin Puer) are 27 de ani și a fondat proiectul Reformist o dată cu mutarea din București în Cluj-Napoca. A urmat Facultatea de Studii Culturale Europene, care l-a ajutat să-și formeze o bază de cunoștințe în domeniul umanist și să-și dezvolte spiritul critic. După facultate, a făcut voluntariat în mai multe proiecte în domeniul artei și a lucrat în domeniul vânzărilor și amenajărilor interioare la Ikea.

Mutarea la Cluj a venit și cu o schimbare de paradigmă în domeniul profesional, Adelin alegând freelancing-ul ce vizează recuperarea și reutilizarea obiectelor dar și nevoile oamenilor: “Pasiunea mea pentru interioare armonioase, obiecte cu o anumită estetică, alături de experiența vizuală, m-au făcut să gândesc Reformist ca o alternativă la hyper-consumul de bunuri. Pot să zic că, momentan, mă identific ca fiind un recuperator, un mic restaurator aflat la început”.

Află mai multe despre proiectul Reformist chiar de la Adelin, în cadrul interviului de mai jos.

Curatorialist: Când și cum ai demarat proiectul Reformist?

Adelin: Am început Reformist ca o colecție personală de obiecte odată cu relocarea mea în Cluj. Cu greu am găsit pe atunci un imobil aerisit și la un preț cât de cât decent, evitam acea aglomerare de obiecte și mobilier fără nicio utilitate sau sens estetic. Aveam totuși nevoie de elemente personale, nu neapărat decorative, cât mai mult practice așa că am decis să cumpăr exclusiv obiecte second-hand. Mi-am dat seama că există un atașament față de obiecte, pe atât de intens, pe atât de temporar, iar ca să contravin această condamnare a bunurilor la provizoriu, am ales să selectez piese cu o însemnătate culturală și care se pretează unui stil contemporan autentic.

În mediul online, am lansat Reformist anul trecut atingând mai multe paliere interdisciplinare: design, sustenabiltiate și achiziții de produse second-hand, educație culturală și recuperarea valorilor.

Nu îmi doresc să fiu un “dealer” de obiecte vintage, ci să particip activ la conștientizarea chestiunilor ce țin de consum și de scenariul distopic în care ne aflăm.

Care este conceptul din spatele brandului?

Încetul cu încetul ne dăm seama că în fiecare zi consumăm design, de la trezirea de dimineață pe o anumită față de pernă, oprirea alarmei telefonului cu suprafețe cât mai fine și mai discrete, până la aprinderea și stingerea unei anumite surse de lumină ambientală. Dacă privim obiectele ca o extensie a omului ce își exercită dorința de posesie, observăm că obiectele au invadat progresiv viețile noastre și devenim subordonați acestei nevoi de consum continuu.

Conceptul în sine se bazează pe consumul de design sincer, onest, aș adăuga chiar original pentru că multe obiecte manufacturate secolul trecut au reprezentat atunci o avangardă ce a direcționat noile estetici, iar multe din obiectele domestice din contemporanitate sunt replici fidele ale celor apărute în decadele trecute.

Reformist cumulează trei noțiuni esențiale: design-ul, combaterea consumului excesiv și educația culturală.

Chiar dacă prezint postări pe instagram predominant cu obiecte și identificarea lor cronologică, nu există o manie în a vinde constant. Pe lângă prezentarea lor, în postările de pe instagram se regăsesc mici texte critice legate de anumite perioade esențiale din istoria arhitecturii și a bunurilor domestice cu scopul final de informare. Dacă Mies van der Rohe preconiza minimalismul viitorului prin paradigma “Less is more”, aș zice ca un motto premergător proiectului Reformist ar fi:

If less is more, maybe nothing is everything.

Nothing is everything este despre ce putem face acum, despre a reutiliza și a produce mai puțin obiecte noi.

De ce ai ales acest nume, Reformist, pentru proiectul tău?

Inițial am vrut ca numele să fie Recovery, să facă referire la recuperare și restaurare sub o formă mult mai rough; asta și pentru că mi-am schițat imaginar un viitor showroom într-o fostă farmacie sau clinică veterinară convertită în loc de prezentare și clinică a lămpilor. Reformist mi-a venit în minte fix în dimineața în care am lansat profilul de instagram. Mult mai catchy, cu conotații religios-senzoriale, numele implică o reformă. O reformă despre a învăța să consumăm cu sens ceea ce credem că avem nevoie și nu în ultimul rând o reformă a stilului de viață.

De unde provin produsele Reformist? Cum alegi furnizorii? Dar produsele?

Când am început să caut primele lămpi, corpuri de iluminat, consumam amenajări interioare zilnic, mergeam la târguri, mă uitam pe site-uri din Vest și încercam să găsesc cumva și o sursă externă. Multe din obiectele și mobilierul reformist provin din târguri, flea market-uri din Olanda, Germania și Danemarca. Sunt locuri în care am fost și câte două weekend-uri la rând, uneori fără bagaj de cală (recordul meu a fost întoarcerea din Haga cu 3 lămpi, un lampadar și 2 vaze în același bagaj de mână).

Nu am furnizori, selecția o fac singur. Legat de modul în care le aleg, selecția de până acum încadrează obiecte pe care am început să le recunosc, iar de cele mai multe ori mă las ghidat de propriile simțuri căutând dincolo de design, serii limitate de producție. Un alt filtru pe care îl aplic și care susține și mai mult povestea reformist este filtrul “dedicației” și funcționalității. Îmi imaginez spațiile domestice în care prietenii mei locuiesc sau chiar spațiile posibililor clienți și mă gândesc ce poate fi util. De aici se trage și predilecția pentru corpurile de iluminat care au un status indispensabil.

Cine restaurează produsele? Te ocupi chiar tu de asta?

Da. Chiar dacă sunt la început și uneori restaurările arată ca niște mici experimente, activitatea în sine este ceea ce am vrut să dezvolt din timpul facultății. Sunt destul de familiar cu restaurarea corpurilor de iluminat, mai am puțin de perfecționat lucrul cu furniturile. Mi-a fost cel mai ușor să descopăr anatomia lămpilor, să le descompun și poate doar să le curăț în anumite cazuri.

Păstrarea materialelor originale, inițiale este esențială, nu se mai poate reproduce în anumite cazuri emailarea perfectă cu aceeași nuanță de culoare inițială. Trebuie să respectăm și să apreciem obiectul cu tot bagajul lui istoric; fascinația pentru uzură cred că există în fiecare din noi mai ales dacă observăm cum privim pereții clădirilor vechi măcinate de sute de anotimpuri.

Vreau să mai adaug că am în vedere colaborarea cu artiști locali pentru a combina noi materiale cu piese vintage, rezultatul fiind produse custom sustenabile.

Care ar fi profilul clientului Reformist?

În general, sunt persoane interesate de experiențe autentice, cred că autenticitatea este ceea ce determină acum gradul de satisfacție și fericire. Cu siguranță, tendința pentru frumos este dictată de o gândire artistică atomizată, nu neapărat învățată cu domeniul cultural creativ. Oamenii ajung să cunoască conotațiile estetice ale mediului înconjurător și caută aceste experiențe autentice, caută o autodefinire prin autentic, original.

Consider că odată ce avem acces la mai multă informație și dispunem de o gamă largă de magazine tip second-hand, vintage, automat filtrele personale vor fi mult mai puternice în alegerile proprii.

Ce consideri că ar trebui să primeze la un produs? Funcționalitatea sau designul?

Eu nu îmi văd obiectele ca pe niște produse, cred că aceasta a fost marea greșeală a industrializării și a capitalismului, să transforme bunurile/obiectele în produse. Multe din obiectele Reformist le consider bunuri culturale, existând deja muzee de specialitate, vezi Werkbund Archive Museum unde se regăsesc obiecte, lămpi, electrocasnice și mobilier de la început de 1900 până la cele din ultimul deceniu de secol XX.

Putem vedea și reversul fenomenului de industrializare prin Școala Bauhaus care a îmbinat artele aplicate cu producția pentru mase și a dus la o democratizare a accesului la obiecte calitative. A fost și momentul în care funcționalitatea, noile materiale și formele simple de bază coexistau în schițele fiecărui obiect. Designul este o noțiune mai nouă, prezentă în absolut orice consumăm și încă din secolul trecut putem spune că funcționalitatea este parte integrată a designului. La fel cum nu putem vorbi de design bun, sau poate chiar de design timeless, design-ul include o matrice în care există toate aceste elemente (sau ar trebui să existe).

Care este relația ta cu conceptul de sustenabilitate? Care crezi că sunt principalele modalități prin care oamenii, în general, ar putea susține un viitor sustenabil?

Conceptul de sustenabilitate l-am inclus în reformist sub numele de sustainable design. Strict personal încerc pe cât de mult posibil să cumpăr lucruri noi din ce în ce mai puțin și prefer să știu că achiziționez un lucru second-hand sau fabricat din materiale eco-friendly. M-am oprit din achiziția de haine (chiar și cele second-hand) acum un an.

Sunt foarte multe modalități prin care oamenii ar putea fi în general mai blânzi cu Pământul. Există acum un nou trend pentru vestici să călătorească prin Europa doar cu trenul, Interrail, o alternativă la zborul cu avionul. Reutilizarea sau refolosirea este cea mai bună obțiune și ar trebui să existe în tot ceea ce consumăm: haine, obiecte, imobilul personal și chiar mâncare. Aici sunt multe exemple de activități pe care le putem face individual.

Dacă mai știi și alte inițiative de recuperare și restaurare, dă-ne de veste să le prezentăm povestea!

fotografii: Adelin Popa

Andreea Mirahttps://andreeamira.ro/
Creatoare de povești scrise și vizuale. Fotografă de food (aruncă un ochi pe www.instagram.com/andreea.mira), food blogger @www.infarfurie.ro și profesionistă în comunicare cu peste 15 ani de experiență. Sunt mamă a doi copii minunați care mă ajută adesea să văd lumea cu alți ochi. Îmi place să beau cafea, să alerg dimineața, să admir case vechi și să descopăr poveștile celorlalți.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here