October 26 Bread & Books este o nouă descoperire fericită din seria oamenilor frumoși, cu povești memorabile și experiențe de viață care merită cunoscute. Mă bucur că astăzi, de 8 martie, am ocazia de a o aduce în fața voastră pe Raluca Micu, fondatoarea micii brutării artizanale și a librăriei integrate October 26 Bread & Books din Londra, mamă singură și feministă convinsă.
„Feminist Bakery and Bookshop supporting women makers and writers” este deviza sub care Raluca și-a creat și și-a crescut de 8 ani de zile micul business ce împletește dragostea pentru pâinea cu maia și alte copturi dulci cu pasiunea pentru cărți și cu dorința de a ajuta și sprijini femeile prin toate mijloacele de care dispune.
Raluca este din București, dar s-a mutat acum 14 ani în Londra. Are ca background de studii Facultatea de Comerț – Cercetări de Marketing la ASE și un Master în Comunicare și PR la SNSPA.
A lucrat în mediul corporatist, inclusiv în Londra pentru câțiva ani. Maternitatea a făcut-o să își regândească prioritățile și parcursul profesional. Astfel, a decis că este mai important pentru ea să aibă un mic business propriu și mult timp pentru a-și crește fetița așa cum își dorește.
…
Află mai multe despre povestea Ralucăi Micu, despre dragostea de mamă și despre bucuria lucrurilor făcute cu mâinile și cu inima.
…
Curatorialist: Cum te-ai descrie într-o frază, care este acel “ceva” care ți se pare că te definește mai presus de toate?
Salut! Sunt Raluca și sunt curioasă. Cred că asta mă definește cel mai mult, curiozitatea. Sunt întotdeauna interesată să învăț mai mult, despre foarte multe lucruri (asta este un pic “a gift and a curse”) și, mai ales, despre mine și oamenii din jurul meu.
Când și cum ai decis să lași România pentru a te muta în Londra? Care au fost circumstanțele sau factorii care au stat la baza acestei decizii?
Mi-am dorit încă din facultate să mă mut la Paris, pentru a studia, dar asta nu s-a întâmplat, așa că am terminat școala și m-am angajat în București.
Presupun că am luat decizia, în primul rând, din motive foarte personale, dar și pentru că nu mai puteam funcționa în lumea din jurul meu și nu vedeam cum aș putea schimba ceva, așa că am schimbat locul. Inițial, mi-am dorit să merg la Paris, însă am găsit un job la Londra și, iată-mă, tot la Londra sunt și 14 ani mai târziu.
Ai absolvit marketing și ai un master în PR. Și, totuși, din 2015 te-ai dedicat unui proiect de suflet, October 26 Bread & Books, un loc în care cei care îți pășesc pragul găsesc pâine cu maia făcută de tine și cărți pe care le recomanzi din toată inima. Cum a început totul? Și ce ți-ai propus prin acest mic business?
Sincer, nu știam exact ce voi face și nici ce mă va aștepta atunci când voi avea într-adevăr afacerea mea. Jobul de Product Manager pe care îl aveam nu îmi mai aducea nicio satisfacție. Tot ce făceam părea să nu aibă nicio valoare sau nu crea, din punctul meu de vedere, nicio valoare pentru oameni reali din lumea reală, doar venituri pentru niște acționari undeva, foarte sus. Nu mi-am mai dorit să îmi petrec zi după zi în fața unui calculator Excel, Powerpoint, ședință fără sens, repeat.
Așa că, după mulți ani, am decis să deschid o brutărie. Am cochetat întotdeauna cu ideea de a deschide ceva legat de mâncare, dar restaurant mi-a părut mult, astfel că, după ce am învățat să coc pâine cu maia în timp ce eram în concediu de maternitate, mi-am zis: Asta e! O brutărie!
Într-unul dintre procesele de reorganizare ale companiei unde lucram am ales să plec și din banii pe care i-am primit am deschis: OCTOBER 26 Bread & Pastry.
Tot ce mi-am propus când am început a fost să fac ceva ce îmi face plăcere și speram ca la un moment dat o să producă un venit la același nivel ca la job-ul pe care îl avusesem. Încă nu am ajuns acolo.
De ce October 26? Ce semnificație ascunde acest nume al proiectului tău antreprenorial?
Sunt născută pe 26 octombrie. S-au întâmplat multe lucruri în viața mea pe 26 octombrie: s-a născut sora mea, a murit mama, așa că mi s-a părut că mă reprezintă.
Cum ai învățat să faci pâine? Ai avut în familie pe cineva care ți-a insuflat iubirea pentru apă-făină-sare? Sau ai descoperit-o singură, mai târziu?
Singura persoana de care îmi amintesc să fi copt pâine este străbunica mea pe care am iubit-o foarte mult, îi spuneam Muma. Ea cocea pâine pe pământ, cu foc de lemne, sub un țest. Era o pâine neagră și densă, pe care o păstra pe masa acoperită cu un ștergar. Aș vrea să pot spune că m-a inspirat și poate la un nivel subconștient chiar a făcut-o.
Am învățat să coc pâine singură, acasă, în concediul de maternitate. Mi-a plăcut întotdeauna să fac lucruri cu mâinile și asta m-a atras.
Ești și mamă singură, ai o fetiță de 10 ani, pe nume Fiona. Cum reușești să îți împarți ziua între timpul petrecut cu fiica ta, făcutul pâinii, October 26, citit și multe alte activități de zi cu zi? Ai putea să ne povestești cum arată o zi tipică din viața ta?
Unul dintre motivele pentru care October 26 o să ajunga să împlinească 8 ani pe data de 19 martie este pentru că îmi dă flexibilitatea de a-mi petrece mult timp cu Fiona, lucru pe care nu l-aș fi avut dacă lucram în continuare în corporație.
Pentru că este afacerea mea, dar și pentru că am ales că afacerea este pe locul doi și timpul cu Fiona și viața mea sunt pe locul întâi, înseamnă că magazinul este deschis doar trei zile pe săptămână, deși eu muncesc patru. Desigur, asta are și o parte negativă: veniturile nu sunt strălucite, dar câștig timp, care este foarte important pentru mine.
Pot să o duc și să o iau pe Fiona la/de la scoală, pot, de obicei, să particip la evenimentele de la școală care se întâmplă în majoritatea timpului în timpul zilei. Programul îmi permite să am o zi liberă pe săptămână, lunea, când pot să mă ocup de tot ce înseamnă administrare pentru afacere: facturi, comenzi, contabilitate etc și, evident, îmi permite să fac mâncare, curat și restul de treburi casnice.
Marțea este ziua pentru mine, când merg la cinema, mă plimb în toate librăriile preferate sau merg la o expoziție. Este ziua in care îmi reîncarc bateriile, pentru că brutăria presupune multa munca fizică, dar și relaționarea cu clienții, de obicei în același timp, ceea ce este extenuant.
Cum arata o zi tipică? Într-o joi, plecăm de acasă amândouă la ora 7am. Mergem la brutărie și pornim cuptoarele, mâncăm amândouă micul dejun, Fiona mă ajuta cu prepararea plăcintei cu brânză după care merge la scoală. Eu pregătesc coca pentru pâinea de vineri și coc pâinea pentru joi.
Magazinul se deschide la 10 și este deschis, de obicei, până la 3 sau 4, în funcție de când termină Fiona școala. Eu nu mă așez pe scaun de obicei mai mult de douăzeci de minute până la închidere. Fie pregătesc lucruri pentru ziua următoare, coc plăcinte sau cinnamon buns și vorbesc cu clienții.
De obicei venim acasă, gătim ceva, mâncăm și ne uitam împreună la televizor, de obicei la un program de gătit sau ceramică. Câteodată, ieșim împreună la cină, la un restaurant local sau Fiona își invită prietena la noi să se joace.
În descrierea October 26 apare sintagma “feminist bakery bookshop supporting women authors and makers”. Te consideri o feministă? Care este viziunea ta despre femei și cum ți-ai propus mai exact să sprijini femeile în cadrul October 26?
Da, sunt o feministă si cred ca trăim într-o lume în care toata lumea ar trebui sa fie feministă, Avem nevoie de egalitate, de aceleași drepturi asupra corpului nostru, de dreptul la educație și plată egală și de multe alte lucruri.
Îmi doresc foarte mult să învăț mult mai multe lucruri despre femei și să le cunosc viețile, experiențele și visurile.
Momentan, la OCTOBER 26 încerc sa susțin femei producător, vânzând produse făcute de ele: lumânări, cafea, gemuri. Aceeași idee se aplica librăriei inclusă în magazin. 98% dintre cărțile pe care le poți găsi la noi sunt scrise de femei, despre femei, cu femei.
La October 26, tronează un raft mare plin cu cărți, menite să inspire la lectură pe cei ce intră în brutărie. Cum alegi cărțile, sunt doar recomandări ale unor cărți citite de tine?
Pentru că spațiul este limitat, încerc să curatoriez o colecție de cărți care mă inspiră. Sunt ficțiune sau non-ficțiune, scrise de femei. Majoritatea sunt cărți pe care le-am citit, dar sunt și cărți ce mi-au fost recomandate de clienți, titluri feministe pe care orice femeie și nu numai ar trebui sa le citească, dar și romane ce tocmai au fost publicate.
Care ar fi 5 cărți pe care le recomanzi pentru cititorii Curatorialist? Sperăm să le găsim și în România.
- “The Color Purple” de Alice Walker
- “I know Why The Caged Bird Sings” de Maya Angelou
- “Women Who Run With The Wolves” Clarissa Pinkola Estes
- “Handmaid’s Tale” de Margaret Atwood și, de fapt, orice a scris Margaret Atwood
- “Lessons In Chemistry” de Bonnie Garmus
- “Pânza de păianjen” de Cella Serghi
Care este lucrul care îți aduce cea mai mare bucurie atunci când ești la October 26?
Mă bucură faptul că munca mea este apreciată, atât lucrurile pe care le coc, cât și cărțile și produsele pe care le aduc in magazin.
Orientarea feministă a proiectului October 26 se reflectă în tipologia clienților tăi? Cam ce procent sunt femei și cât bărbați?
Nu sunt sigură ca toți oamenii care intra in magazin susțin feminismul, mi-ar plăcea să cred că putem schimba asta prin discuțiile pe care le avem. Poate că sunt jumătate-jumătate, chiar nu m-am gândit niciodată la asta.
Cum crezi că ar putea să se susțină mai mult/mai ușor femeile antreprenor? Ai ceva idei, resurse, experiențe pe care să le împărtășești?
Cred că avem nevoie să ne susținem una pe alta mult mai mult, avem nevoie să ne susținem fiicele, să le învățam că pot face orice își doresc, să le fim aproape pentru orice. Îmi doresc ca, la un moment dat, să cresc afacerea și să pot oferi training și joburi unor femei din medii dezavantajate.
În momentul de față merg la un curs de leadership pentru femei, care are ca scop pregătirea noastră pentru a crea noi proiecte sociale, menite să îmbunătățească viața în comunitățile din care provenim. Nu știu cât de mult voi învăța despre leadership, dar am învățat atât de mult despre oameni, despre noi ca femei, încât aș sugera oricui să iasă din zona de confort și să vorbească cu oricine, să le asculte poveștile, să învețe.
Tu ce ai frumos astăzi?
Fiona, fiica mea, este întotdeauna ce am eu frumos și relația cu ea este lucrul pentru care sunt recunoscătoare.
Fotografii: Raluca Micu
