Feminitatea la 40+ | Interviu Nicole Ababei (Mama pe Toc)

Durata: 9 minute

Când m-am gândit să fac acest interviu despre feminitatea la 40+, prima la care m-am gândit ca interlocutoare a fost ea, Nicole Ababei: femeie, mamă, soție, consultant în management ca job full time și content creator la Mama pe Toc.

Nicole este din Botoșani și a venit în București în 2000, când a început studiile universitare. A absolvit Sociologia, un curs post-universitar de Comunicare și Relații Publice și are două masterate, Consiliere în Asistență Socială și Management Sanitar.

Pe Nicole am cunoscut-o personal cu câțiva ani în urmă, când eram fotograf la evenimente dedicate parentingului. O prezență jovială, mereu cu zâmbetul pe buze, deschisă și prietenoasă. Am început de pe atunci să îi urmăresc contul de Instagram și blogul Mama pe Toc.

Așa am ajuns să cunosc mai multe despre ea: că este o mare iubitoare de lectură (drept pentru care a inițiat, acum 3 ani, împreună cu câteva prietene, Clubul de carte #cititoare), că este o mamă de adolescentă (atunci) – acum tânără în prag de majorat, că ăi plac plimbările lungi pe jos și cafeaua bună, că are un mare talent la desen și pictură – pasiune și talent recent descoperite și cultivate (de anul acesta, Nicole a început cursurile la Școala de Arte).

Dar, cel mai important lucru pe care l-am descoperit la Nicole a fost să văd în ea o femeie autentică, asumată, care se lasă văzută așa cum este în realitate, cu momente bune, dar și cele mai puțin bune, care trăiește bucurându-se de micile lucruri care dau frumusețe vieții: o carte bună, o cafea cu lapte savurată în tihnă, o plimbare alături de fiica ei, un dans de tango, o floare primită de la soț, momentul de inspirație pentru o nouă pictură în acuarelă.

De aceea, am ales-o pe Nicole să ne povestească mai multe despre cum simte și trăiește  feminitatea la 40+ și, de ce nu, să ne inspire prin exemplul ei.

feminitatea

Curatorialist: Cine este Nicole atunci când se uită în oglindă?

Nicole: Cred că în oglindă surprind toate laturile personalității mele și nu de puține ori oglinda îmi spune în față ceea poate refuz uneori să văd.  De multe ori privesc în oglindă un copil, alteori surprind o adolescentă. În oglindă îmi văd cercănele, ridurile, pielea mai puțin fermă, chiar și privirea ușor tristă care mai apare din când în când.

Tot în oglindă văd și femeia frumoasă, încrezătoare, care realizează tot ce-și propune! Văd o femeie care știe bine ce dorește, ce îi place și încotro se îndreaptă. Și mai văd femeia mulțumită de locul în care este, împăcată cu toate deciziile luate în viață. Mereu am văzut în oglindă un om simplu, cu simțul umorului și cu o poftă nebună de viață!

feminitatea

Ce apreciezi cel mai mult la a fi femeie?

Cred că noi, femeile, avem un fel de super-putere, o abilitate fantastică de a influența tot ce este în jurul nostru! Energia feminină, feminitatea, intuiția, creativitatea sunt ”lucrurile” cele mai de preț pe care le avem și de care cred că e important să fim tot mai conștiente. Ele reprezintă puterea noastră… puterea aia cu care aducem armonie în familiile noastre, facem să se întâmple lucruri frumoase, unim, aducem împreună, iubim, aducem speranță, încredere, iertăm, alinăm, fermecăm, dăm aripi.

Coco Chanel spunea că “O femeie are vârsta pe care o merită”, cum interpretezi tu această afirmație?

Mă consider o  persoană cu simțul umorului așa că nu pot să nu răspund că sunt de acord cu tot ce a spuns Coco Chanel, în general! Adevărul e că multe dintre principiile de viață și ideile transmise de Coco Chanel sunt valabile.

Da, cred că o femeie are vârsta pe care o merită! Mărturisesc că prin această întrebare m-ai făcut să descopăr o perspectivă nouă!

Cum simți feminitatea la 40 de ani? Cum te vezi comparativ cu decadele anterioare, 30 și 20 de ani?

Sinceră să fiu, că după 35 de ani am început să fiu conștientă cu adevărat de feminitatea mea. Până atunci am alergat, am căutat, m-am îndepărtat de mine tot căutând și alergând.

După 40 de ani am înțeles cu adevărat că locul în care trebuie să caut este în interiorul meu. Sunt mai conștientă de lumea mea interioară, am început să privesc mai atent înăuntru, decât în afară. N-am știut ce înseamnă acest lucru la 20 de ani și nici nu mi-a spus nimeni că pot să fac asta!

Iar la 30 de ani mi se părea că sunt mult prea ocupată, că am lucruri mai importante de făcut, de bifat. Acum simt că am ajuns în punctul în care feminitatea mea este matură, desăvârșită. Feminitatea de acum este ”locul” către care am alergat mereu, pe care l-am tot căutat în toți anii aceștia, însă n-am știut să-i spun pe nume, n-am fost capabilă să-l indic. Acum știu.

feminitatea

Care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o despre tine acum, după ce ai împlinit 40 de ani?

Cea mai importantă lecție este că am realizat faptul că doar în mine stă puterea de a schimba modul în care văd viața. La mine e alegerea felului în care îmi trăiesc viața. Sunt conștientă că pot să aleg dacă ziua mea e o tragedie sau o poveste frumoasă. La prima întrebare pe care mi-ai adresat-o am răspuns că am și zile în care văd în oglindă un copil slab, neputiincios, dat la o parte, uitat, rănit. Acelea sunt zilele în care mă conectez cu copilul interior pe care am învățat să îl văd acum, să îl ascult.

Am perioade în care simt nevoia să mă retrag, să fiu cu mine. Am învățat să recunosc semnele pe care corpul meu mi le transmite, semnele pe care sufletul meu mi le transmite. Am învățat să-mi ascult intuiția.

Am mai învățat că o viață împlinită este compusă din piese mici, din bucurii și plăceri mărunte, simple. Toate mărunțișurile astea, aparent nesemnificative, puse unul lângă altul mă fac pe mine să simt că sunt fericită, că sunt binecuvântată.

Să trăiesc zi de zi cu bucuria de a trăi, să evit alergătura aia continuă, să nu mai transform orice nimic într-o tragedie… asta e lecția mea!

feminitatea

Care crezi că este cea mai mare capcană care poate apărea în viața femeilor de 40+ ani?

Asta e o întrebare grea! 🙂 Am să fac totuși o listă de ”capcane” pe care le văd eu, lucruri pe care le mai observ în jurul meu și nu-mi plac.

  1. Prima capcană se numește ”prea mult”, prea mult din …orice;
  2. Capcana ”Eu știu mai bine!” (eu știu mai bine pentru că am experiență)
  3. Capcana ”Vreau să am mereu dreptate!”, vreau să câștig orice ”bătălie”, orice luptă de argumente, chiar și acele bătălii care nu merită purtate sau pe care nu e bine și nici sănătos să le purtăm.

Acum realizez că, dacă ai principii de viață sănătoase, după 40 de ani nu prea mai există riscuri să apară „capcane”.

Cred că după 40 avem tot ce ne trebuie să fim femei trezite, conștiente de calitățile noastre, dar și de punctele noastre slabe. Evident, mai greșim, dar după 40 greșim deja cu măiestrie! 🙂 Nu ne mai pedepsim pentru greșelile noastre și nici nu mai luăm lucrurile așa în serios.

Multe femei consideră că viața lor ca femei se cam termină la 40 de ani și asta pentru că și societatea în care trăim gratifică excesiv frumusețea de la 20. Tu cum vezi această situație, cum o depășești și ce le-ai sfătui pe femeile de aceeași vârstă cu tine?

Este adevărat, încă există mentalitatea conform căreia la 40 de ani o femeie nu poate să mai facă anumite lucuri, că este ”rușine” sau că ar trebui să se încadreze într-un tipar creat de o societate limitată, învechită sau pe principii patriarhale. Sunt fericită că nu am în anturajul meu oameni care gândesc așa!

Personal, cred că avem o datorie față de noi să creștem ca oameni, indiferent de vârstă. Pe femeile de aceeași vârstă cu mine le încurajez să iasă din bulă, să caute curajul, niciodată n-au fost mai frumoase și mai împlinite ca acum! Le încurajez să facă lucrurile acelea pe care le-au pus în stand-by din cauza priorităților legate de familie, job etc.

Le încurajez să-și exploreze creativitatea, să caute compania unor femei extraordinare de la care să învețe, alături de care să crească. Le încurajez să se iubească mai mult, să se îngrijească, să celebreze orice mică realizare, să se onoreze pe ele însele!

feminitatea

Care ar fi noile rutine adoptate și vechile obiceiuri la care ai renunțat după ce ai împlinit 40 de ani?

De vechile obiceiuri nici nu-mi mai amintesc! ?

Însă am rutine și obiceiuri mai sănătoase, de câțiva ani: dau mai mare importanță somnului, nu-mi place să pierd nopțile;  îmi demachiez tenul cu mai mare atenție, folosesc produse mai puține și de calitate mai bună; am eliminat lactoza din alimentație, am descoperit o intoleranță la lactoză – tenul meu este mult mai luminos, nu mă mai balonez cum o făceam înainte să aflu acest lucru despre mine; am mai mare grijă de sănătatea mea – fac periodic controale medicale (analize de sânge, controale ginecologice, eco de sân etc); consum mai responsabil, nu mai cumpăr haine din impuls, mi-am descoperit stilul vestimentar care mă reprezintă; întâlnirile, discuțiile faine cu alte femei – ăsta e un obicei bun, recomand!

Cunosc multe femei înțelepte care mă ajută mereu să capăt noi perspective, care mă inspiră, care mă molipsesc cu energia lor faină!

În era filtrelor care netezesc, șterg, conturează, accentuează, schimbă culori etc, tu reușești să îți păstrezi fotografiile naturale și să te prezinți exact așa cum ești. Cum ai reușit să faci din asta un atu și nu un punct slab?

De multe ori m-am întrebat care este treaba cu autenticitatea, pentru că se vorbește peste tot despre a fi autentic. După modul meu de a gândi, a fi autentic înseamnă să rămâi fidel valorilor tale și ție, în general. Cred că asta încerc să fac și cu imaginea mea, cu fotografiile pe care le postez. Mereu am fost adepta simplității și nu mi-a plăcut să mă expun altfel decât sunt.

Dar să știi, Andreea, că mi-a luat ceva timp până am găsit curajul să apar în fotografiile pe care le postez! Am avut o perioadă în care feed-ul meu de Insta era plin de cărți și de cești de cafea :).

Să apar în fotografii cred că a fost și pentru mine un exercițiu de acceptare, un exercițiu de asumare…

Asta pentru că am crescut într-o societate care mi-a transmis că a te afișa în social media este ceva pentru femei mai tinere, exact cum spuneai și tu într-una din întrebările anterioare.

Poate sună ciudat, dar am învățat multe despre mine de când am decis să lansez ”MamapeTOC” în social media.  Și cred că mai am și un fel de mantră, care sună cam așa ”asta sunt, defilez cu ce am!”.

Cum te vezi în ochii fiicei tale, aflată acum în pragul majoratului? Ce îi spui depre fiecare etapă de vârstă din viața unei femei?

Nicole și fiica ei, Diana

Diana face 18 ani luna aceasta. Din nou spun că sunt binecuvântată, nu doar pentru că mă văd eu într-un anume fel în ochii fiicei mele, ci prin faptul că ea îmi spune cum mă vede. Avem discuții interminabile despre orice, aproape în fiecare seară. E un ritual al nostru.

Sunt atât de recunoscătoare pentru felul în care mă vede fiica mea, încât îmi dau lacrimile de fericire, de mulțumire! Nu aș dori să o citez pentru că, pur și simplu, este tot ce ar putea să își dorească o mamă să audă de la copilui ei!

Cât despre subiectul feminitate, recunosc că acesta a devenit mai prezent în ultimii 3-4 ani, de când prezintă un interes mai mare și pentru ea. Văd în fiica mea o tânără femeie foarte conștientă și open-minded. Niciodată nu i-am ținut ”predici”, am încercat să folosesc o poveste, un exemplu concret atunci când am dorit să transmit o valoare, să plantez o mică sămânță :).

Nu aș putea să spun că am avut genul acesta de discuție în care eu i-am spus câte ceva despre etapele de vârstă din viața unei femei, dar am în ea un partener extraordinar de discuție, cu un bagaj foarte mare de informații din multe domenii. Fiind o tânără care citește foarte mult, cred că acest lucru a contribuit enorm la dezvoltarea ei și îmbogățirea culturii generale.

Dacă ai putea să dai timpul înapoi cu 10 sau 20 de ani, ce i-ai spune mai tinerei Nicole?

I-aș spune să se îngrijoreze mai puțin. Dacă aș da timpul înapoi cu 20 de ani, i-aș spune să dea admitere la Facultatea de Arte. I-aș spune să studieze mai mult! Și i-aș mai spune cât este de important este să spună NU.

feminitatea

Tu ce ai frumos astăzi?

Azi am degetele murdare de culorile cu care am pictat. Am părul prins într-un coc răvășit în vârful capului și miros a cafea. Adevărul este că azi sunt foarte frumoasă! Tot azi am zâmbit încântată după ce soțul m-a prins de talie și m-a sărutat. Am iubire. Azi mai scris câteva rânduri în agenda aia secretă, unde ascund cele câteva poezii pe care aș vrea să le public într-o altă zi. Am râs cu fiica mea la un clip cu pisici… am spus că așa suntem și noi două.

fotografii: arhiva personală Nicole Ababei

Andreea Mira
Andreea Mirahttps://andreeamira.ro/
Creatoare de povești scrise și vizuale. Fotografă de food (aruncă un ochi pe www.instagram.com/andreea.mira), food blogger @www.infarfurie.ro și profesionistă în comunicare cu peste 15 ani de experiență. Sunt mamă a doi copii minunați care mă ajută adesea să văd lumea cu alți ochi. Îmi place să beau cafea, să alerg dimineața, să admir case vechi și să descopăr poveștile celorlalți.