Kamila Dare este o tânără de origine poloneză-nigeriană care are o dublă specializare: sociologie și design de interior, și care, pentru mulți ani, a combinat pasiunea pentru business și design, în special în contexte sociale și culturale.
Kamila are o experiență profesională dobândită în firme de arhitectură din Polonia și Anglia. Ea a fost și Managerul de Design Interior la IKEA Polonia, unde, așa cum ne-a povestit, „am lucrat într-o structură internațională de management, orientată spre îndeplinirea nevoilor clienților și spre dezvoltarea și creșterea echipei de design a companiei.”
Cu background-ul ei în sociologie și design de interior, Kamila își canalizează eforturile în „ a susține inițiative de business orientate spre înțelegerea nevoilor clienților și oferirea de soluții care ne aduc o stare de bine și ne îmbunătățesc calitatea vieții”.
La momentul actual Kamila lucrează la OMNIRES, o companie poloneză care este specializată în designul și producerea de piese și accesorii de baie de calitate superioară. Ea este responsabilă de relațiile cu arhitecții și designerii și este „mereu deschisă discuțiilor despre o viață bună și design conștiincios și responsabil.
…
Diandra Agapie – licențiată la Universitatea din Maastricht ca și curatoare în arte cu specialitatea în artă non-tradițională. Aceasta s-a concentrat pe cercetarea artei conceptuale și a relației dintre aceasta, artiști și public. O dată cu întoarcerea în România, autoarea și-a făcut tranziția profesională spre design interior.
…
Curatorialist: Kamila, ți-ai menționat interesul despre ‘o viață bună și design conștiincios și responsabil’. Ce ne poți spune despre acest concept pentru cei care nu sunt familiarizați cu acesta?
Kamila: Designul responsabil este o practică de design, creație și folosire a obiectelor într-un mod care minimizează efectul lor asupra mediul înconjurător. Acesta constă în gândirea produselor într-un mod circular și folosirea conștiincioasă a materialelor reciclate.
Designul responsabil nu ia în vedere doar partea estetică, dar și părțile ecologice și sociale ale produselor create. Acest concept a apărut în anii 1970 în cartea lui Viktor Papanek, Design for the Real World, acesta fiind un mare designer și pedagog.
Când vorbim despre design conștiincios și responsabil, este imposibil să ignorăm contextul dezvoltării sustenabile. Mă bucur că în ultimii ani acest termen a devenit din ce în ce mai popular și predominant în discuțiile din jurul arhitecturii, designului și creativității.
Pe scurt, este vorba despre solidaritate intergenerațională și despre o relație deliberată și planificată pe termen lung între trei factori: ecologici, economici și sociali.
Este foarte important ca acești factori să existe în echilibru.
O viață bună, în contextul designului și spațiului, înseamnă să ne înconjurăm cu obiecte și să ne construim viețile în spații și circumstanțe care ne aduc fericire. Este vorba despre a trăi în condiții care ne sporesc starea de bine.
Cred că educația în această zonă este foarte importantă pentru că există des o concepție greșită legată de design, în care oamenii cred că lucrurile frumoase și designul pentru o viață bună sunt accesibile doar celor care și le permit.
Indiferent de statutul financiar, trebuie să fim conștienți și să înțelegem cât de profundă este influența de a ne cunoaște pe noi înșine (ce preferințe și nevoi avem) asupra sanătații și stării noatre de bine și să implementăm aceste aspecte în viața noastră.
Uneori este vorba de acțiuni simple, cum ar fi să ne asigurăm că avem o ventilație bună, o lumină bună, o temperatură confortabilă în casă și să avem plante de interior care ne fac conectarea cu natura.
Aș putea vorbi cu orele depre așezarea corectă a luminilor și despre efectul benefic al acesteia asupra sănătății noastre.
Recomand cartea lui Alain de Botton, The Architecture of Happiness, care vorbește cu perspicacitate despre cum calitatea clădirilor, a mobilei și a obiecteleor de zi cu zi ne influențează starea de bine și ne oferă, cu mult umor, sfaturi despre cum să ne îmbunătățim viețile prin design.
Cum ți-a fost influențată dezvoltarea profesională de evoluția vieții personale?
Din timpul adolescenței eram deja fascinată de fenomenele sociale și politice și de background-ul lor istoric. Din acest motiv am ales să studiez științele sociale, mai precis sociologia. A fost o perioadă foarte bogată din punct de vedere intelectual, care m-a făcut să am un respect profund pentru diferitele perspective ale oamenilor. Am învățat arta dezbateriilor academice și abordarea filozofică a realității. Însă, am simțit o lipsă de acțiune, ceea ce m-a adus la decizia de a urma o a doua facultate în design de interior. În cadrul acesteia, în plus față de aspectul teoretic, am putut să susțin în mod pragmatic oamenii în a-și crea condiții de viață mai bune.
Acesta a fost un pas natural pentru mine, cele mai interesante subiecte din științele sociale fiind sociologia urbană și sociologia spațiului. Am analizat arhitectura și diferitele forme de activitate socială în orașe. Am studiat procesul de apariție al clădirilor, impactul arhitecturii și al planificării urbane asupra vieților indivizilor, familiilor și comunităților, dar și dinamica schimbărilor de-a lungul secolelor și în diverse contexte culturale.
Ce rol a jucat moștenirea ta polonezo-nigeriană în practica ta profesională? Consideri că moștenirea are un efect asupra practicilor de design?
Din fericire și cu multă naturalețe (din cauza faptului că părinții mei vin din două background-uri culturale diferite, mama mea fiind poloneză, iar tatăl meu fiind nigerian), am avut oportunitatea de a observa multe diferențe fascinante legate de design și arhitectură. Aceste diferențe nu provin doar dintr-un context cultural, dar și din mediul înconjurător, rezultând în case și apartamente care sunt foarte variate.
Acum câțiva ani, când am lucrat la IKEA, mi-am aprofundat înțelegerea față de diversitatea culturală și diferențele culturale în designul de interior. Deși eram responsabilă de satisfacerea nevoilor clienților locali, am avut oportunitatea de a colabora în fiecare zi cu colegi din diverse țări și culturi, iar acest aspect ne-a permis să facem schimb de informații legat de abordările noastre în munca de zi cu zi și în legătură cu modul în care ne adresăm nevoile clienților din diferitele părți ale lumii.
Ai menționat că ți-ai făcut tranziția profesională spre un domeniu de business. Având în vedere background-ul tău în științe umane, cum ai decis să faci această tranziție?
Așa cum am menționat mai sus, am avut o oportunitate incredibilă de a îmi folosi experiența în sociologie și practici în arhitectură în domeniul de business atunci când am lucrat la IKEA. Misiunea companiei este de a crea condiții mai bune de trai pentru mai mulți oameni, luând în considerare cu pragmatism contextele culturale și condițiile locale de viață. Eu am fost șefa departamentului de design de interior și am gestionat o echipă de designeri talentați, dar m-am concentrat și pe analiza nevoilor pieței locale.
În plus, m-am asigurat de prezentarea produselor în spațiul magazinului. În această poziție am învățat cum să combin gândirea despre științele sociale în armonie cu aspectul vânzărilor, în timp ce mă asiguram de profitabilitatea companiei și îmbunătățeam colaborarea dintre diferite departamente.
A fost o lecție de business incredibilă, din care încă mă inspir în jobul actual.
Din punctul tău de vedere, care este influența reciprocă dintre design, sociologie și business?
Aceasta întrebare este strâns legată de precedenta. Nu există un design de interior bun sau un business de succes legat de crearea spațiilor, fără a lua în considerare oamenii, nevoile lor și obiceiurile lor zilnice. Aceasta este fundația absolută, începutul și finalul poveștii. Restul aspectelor (modelele, culorile, texturile, soluțiile speciale de mobilă) vin dintr-o bună înțelegere a oamenilor și mediului în care aceștia trăiesc.
Mă fascinează conversațiile cu arhitecții care înțeleg cu adevărat importanța aspectului sociologic în practica proprie.
Cred cu tărie că școlile de design vor inspira studenții din domeniile arhitecturale din ce în ce mai mult în a explora și a aprofunda înțelegerea față de nevoile viitorilor lor clienți și față de nevoile proprii în relația cu mediul înconjurător.
Ce ai învățat lucrând cu arhitecți și designeri de când colaborezi cu OMNIRES?
Ca cineva care și-a terminat studiile în design și având experiență în acest domeniu, pot în mod real să sprijin compania pentru care lucrez, să ghidez direcția și stragiile de comunicare, într-un mod care este eficient în construirea unor relații pe termen lung cu arhitecții.
Înțeleg natura acestui job, fiind în această poziție, și mă simt foarte confortabil să vorbesc despre design, arhitectură și artă. Este o mare plăcere să lucrez în acest rol pentru o companie care prioritizează designul și calitatea produsului și care creează o strategie de comunicare armonioasă și coerentă cu clienții săi. Sunt încântată de consistența viziunii companiei OMNIRES, de direcția clară a acesteia și de calitatea de top a specialiștilor în marketing și vânzare.
Care sunt anumite nevoi semnificative ale clienților pe care le-ai întâlnit în practica ta și față de care designerii ar trebui să acorde mai multă atenție?
Aceasta este o problemă foarte interesantă.
Cred că multe companii (în special cele care lucrează cu arhitecți) au obiceiul de a vorbi mult prea mult despre ei înșiși atunci când interacționează cu clienții lor (cum ar fi despre produsele lor, ce au de oferit și istoria lor), lăsând prea puțin spațiu pentru a-și cunoaște partenerii de business, pentru a pune întrebări și pentru a construi o relație.
Clienții ne vor spune de ce au nevoie (ce probleme au și cum îi putem ajuta să le rezolve fiind o companie specializată într-o anumită gamă de produse) dacă le acordăm atenție și îi ascultăm. Acesta este un aspect față de care sunt foarte atentă în munca de zi cu zi, deschiderea către discuții și atenția față de clienți.
Ce părere ai despre rolul designului de interior într-un context cultural? Consideri că designul de interior poate influența cultura și viceversa?
Aceasta este o întrebare care nu are un răspuns definitiv pentru că implică foarte multe aspecte. Fără niciun dubiu cultura influențează designul spațiilor și producerea obiectelor. Pot da ca și exemplu jobul meu anterior, în care contextele culturale și religioase au avut un impact semnificativ asupra designului. Bucătăriile din Israel necesită două chiuvete și spații separate pentru produsele kosher. În plus, luând tot Israelul ca un exemplu, cerințele locale de siguranță au un impact substanțial legat de cum anumite spații și designul acestora sunt create.
Nu pot garanta că designul influențează cultura, dar cultura influențează cu siguranță designul. Aceasta rămâne o zonă pentru discuții, reflexii și explorare mai profundă.
Aș vrea să recomand cartea lui Viktor Papanek, Design for the Real World, în care autorul ne spune că toată lumea este un designer.
Tot ce facem pentru a atinge un anumit scop este un proces de design, de cele mai multe ori acesta fiind influențat în mod natural de mediul nostru înconjurător și de cultura în care trăim, chiar dacă noi nu suntem conștienți de asta.
După părerea ta, care sunt diferențele dintre designul de interior polonez și cel românesc? Care crezi că sunt elementele sociale și culturale care au contribuit la modul în care sunt astăzi?
Am vizitat Bucureștiul pentru prima dată în acest an și am avut oportunitatea de a participa la Romanian Design Week. Am fost captivată de oraș, de oamenii acestuia, de arhitectură și de mixul de stiluri și influențe internaționale, care au justificări istorice.
Legat de diferențele dintre designul polonez și cel românesc, îmi doresc să aprofundez acest subiect. Cel mai bun mod de a face acest lucru este prin discuții cu arhitecți, designeri și rezidenți.
În plus, când vizitez diverse locuri, vreau să înțeleg trendurile contemporane și stilurile căutate dintr-o țară anume și cumpăr mereu reviste de arhitectură și design local. Am o colecție substanțială care continuă să crească și petrec mult timp analizând aceste materiale. Multe soluții sunt determinate de climatul local și așa cum am mai menționat, de contextul cultural.
Ce ai vrea să știe oamenii despre ce înseamnă să fii designer de interior?
Din proprie experiență, pot să spun că este important să ai abilități tehnice și de design, dar și să rămâi deschis, atent și să ai dorința de a explora și căuta inspirație dincolo de arhitectură.
În ziua de azi, mulți oameni, inclusiv figuri mari din lumea arhitecturii, studiază și interacționează cu alte domenii, sociale, politice și istorice, care le lărgesc orizontul. Acest lucru are un efect revigorant asupra muncii zilnice.
De asemena, este crucial să înțelegi în ce constă un business de design și să faci o alegere, între a îți deschide propriul studio de design, cu toate aspectele pozitive și provocările care vin în același timp cu acesta (precum gestionarea oamenilor și menținerea profitabilității afacerii) sau a face parte dintr-o echipă de design, unde te dezvolți sub aripa unui alt studio de arhitectură.
Există și posibilitatea de a alege să mergi într-o direcție complet opusă, mai exact să găsești un drum într-un alt domeniu de bussiness în care să îți pui în evidență abilitățile și experiențele în domeniul designului și arhitecturii.
…
Diandra Agapie este o tânără vizionară multidisciplinară. Plecată în Olanda la 14 ani, aceasta a studiat management în artă și patrimoniu cu specializare în curatorship la Maastricht University. În timpul programului, a cercetat tipurile de artă non-tradiționale (în special performance art și arta digitală) și experiența publicului cu accestea.
În plus, autoarea a lucrat ca și asistent de galerie și curatoare la galeria PontArte din Maastricht, înainte să înceapă să simtă dorul față de țara în care s-a născut. Întoarsă după 9 ani din străinătate, aceasta s-a mutat la București unde a început să studieze o nouă profesie, designul de interior, pe care dorește să o practice.
Diandra ține foarte mult la aspectul multidisciplinar în orice practică a sa, luând mereu în considerație individualul, întregul și relația dintre ceea ce este individual și întregul. Toate aceste cunoștințe dorește să le dea mai departe pentru a putea fi folosite în îmbunătățirea calității vieții.
Instagram: @diandraagapie / Facebook: Diandra Agapie
ENGLISH VERSION:
From Sociology to Interior Design Made with Responsibility – an interview with Kamila Dare, by Diandra Agapie, guest editor
about the author: Diandra Agapie – a graduate of Maastricht University as an art curator, she made her professional transition to interior design as she moved back to Romania. The author is a proactive young woman who focuses on the multidisciplinary aspect of her work. She combines elements from neuroscience, psychology, fashion, visual arts, cultural and heritage studies, and history to create a design of the space that raises the quality of life, and physical, emotional, mental, and even spiritual health.
Kamila Dare is a sociologist and interior designer who ‘for many years, has been professionally combining her passion for business and design, especially in social and cultural contexts’. Kamila comes from a Polish-Nigerian heritage and gained professional experience in Polish and British architectural companies. She also was Interior Design Manager at IKEA Poland, where she ‘worked within an international management structure to ensure customers’ needs were met and to support the interior design team in their development and growth’.
Kamila further tells us that ‘with her sociology and interior design background, she strongly supports business initiatives aimed at understanding customer needs and offering solutions that enhance well-being and improve the quality of life.’
At the moment Kamila works at OMNIRES, a Polish company specialized in the design and production of high-quality bathroom fixtures and accessories. ‘She is responsible for relationships with architects and designers.’ ‘I am always open to discussions about good living and conscious, responsible design’, she says.
Curatorialist: You mentioned your interest in ‘good living and conscious, responsible design.’ Can you tell a little more about this for those who are not familiar with the concept?
Kamila: Responsible Design is the practice of designing, creating, and using objects in a way that minimizes their environmental impact. It involves circularly thinking about products and consciously using recycled materials. It’s about taking responsibility not only for the visual but also for the ecological and social aspects of the products being created. This concept was emphasized as early as the 1970s by Viktor Papanek, a prominent designer and educator, in his book Design for the Real World.
When discussing conscious and responsible design, it’s impossible to ignore the broader context of sustainable development. I’m glad that in recent years, this term has become increasingly prevalent in the discourse surrounding architecture, design, and creativity.
Briefly, it’s about intergenerational solidarity and a deliberately, long-term planned and shaped relationship between three factors—economic, ecological, and social. These factors must exist in balance.
Good living, in the context of design and space, means surrounding ourselves with objects and building our lives in places and circumstances that bring us joy. It’s about living in conditions that enhance our well-being. I believe that educating people in this area is very important, as there is often a misconception that beautiful things and good design are only accessible to those with high material status.
This is about awareness and understanding how profoundly our health and well-being are influenced by knowing ourselves—our preferences and needs—and implementing them in our lives, regardless of our income level. Sometimes, it’s about very simple actions, such as ensuring proper ventilation, and good lighting, maintaining a comfortable temperature at home, and connecting with nature (like having plants indoors).
I could talk for hours about the proper placement of lighting and its beneficial impact on our health! I highly recommend Alain de Botton’s book, The Architecture of Happiness, which insightfully discusses how the quality of buildings, furniture, and everyday objects affects our well-being—offering, with great humor, tips on how to better furnish our lives.
How has your personal life influenced the trajectory of your career path?
As a teenager, I was already fascinated by social and political phenomena and their historical background, which is why I chose social sciences—specifically sociology—as my first field of study. It was an incredibly enriching time that instilled in me a deep respect for different perspectives. It taught me the art of academic debate and a philosophical approach to reality. However, I felt a lack of agency, which led to my decision to pursue a second degree in interior design. Here, in addition to theoretical considerations, I could practically support people in creating better living conditions.
This was a very natural step for me, as the most interesting subjects in the social sciences were urban sociology and the sociology of space. I spent a great deal of time analyzing architecture and various forms of social activity in cities—studying the emergence of buildings, the impact of architecture and urban planning on the lives of individuals, families, and entire communities, and the dynamics of change in this field across centuries and within different cultural contexts.
How has your Polish-Nigerian heritage played a role in your professional practice? Do you think heritage has an effect on interior design practices?
Fortunately and quite naturally (thanks to the fact that my parents come from two different cultural backgrounds—my mother is Polish, and my father is Nigerian), I have the opportunity to observe many fascinating differences in the approach to design, architecture, and defining what constitutes good design. These differences stem not only from cultural contexts but also from climate—homes and apartments vary greatly.
I also deepened my understanding of cultural diversity and differences in interior design during my time working at IKEA a few years ago. While we responded to the needs of our customers locally, I had the chance to collaborate daily with colleagues from various countries and cultures. This allowed us to exchange insights on our approaches to everyday work and how we addressed the needs of customers from different parts of the world.
You mentioned your transition to the business field. As someone with a background in the humanities, how did this change come about?
As I mentioned earlier, I had an incredible opportunity to translate my sociological experience and architectural practice into the business realm while working at IKEA. The company’s mission is to create better living conditions for many people, with everything being grounded in cultural context and local housing conditions. I was the head of the Interior Design department, managing a team of talented interior designers who also focused on analyzing the local market’s needs and ensuring that products were effectively presented in the space.
It was there that I learned how to combine thinking about social science with sales aspects, ensuring the company’s profitability, and strengthening collaboration between different departments. It was an incredible business lesson, one from which I continue to draw extensively in my daily work.
From your point of view, what is the reciprocal influence between interior design, sociology, and business?
This question is closely connected to the previous one—there can be no good interior design or successful business related to creating spaces without considering people and their needs and daily habits. This is the absolute foundation—the beginning and end of the story. Everything else—patterns, colors, textures, specific furniture solutions—stems from a good understanding of people and the environment they live in. I am fascinated by conversations with architects who deeply understand the significance of sociological aspects in their work. I firmly believe that design schools will increasingly inspire students in architecture-related fields to explore and better understand the needs of their future clients and themselves in relation to their environment.
What has working at OMNIRES taught you about working with architects and designers?
As someone educated in design and with experience in this field, I can genuinely support the company I work for by guiding the direction and communication strategies that are best suited to building lasting relationships with architects. I understand the nature of this work, having been in that position, and I feel very comfortable discussing design, architecture, and art. It is a great pleasure to work in this role for a company that prioritizes design and product quality and creates a beautiful and coherent communication language with its clients. I am thrilled with OMNIRES’ consistent vision, clear direction, and the highest quality of its marketing and sales activities.
What are some significant customer’ needs that you have encountered in your work and that we as designers should pay more attention to?
This is a very interesting issue. I believe that many companies (especially when engaging with architects) have the approach of talking too much about themselves when interacting with their clients—about their products, offerings, and their history—leaving too little space for getting to know the business partners, asking questions, and building a relationship.
Clients will tell us what they need—what problem we, as a company with a specific range of products, can help them solve—if we focus on listening. This is something I pay close attention to in my daily work—being open to discussion and attentive to the clients.
What do you think is the role of interior design in a cultural context? Can design change culture and vice versa?
This is a multifaceted question that is difficult to answer definitively. Without a doubt, culture influences how spaces are designed and objects are created.
I can provide an example from my previous job where cultural and religious context significantly impacted design, such as in kitchens in Israel, where two sinks and separate areas for kosher products were mandatory. Additionally, local safety requirements, still using Israel as an example, have a substantial impact on how spaces are created and designed.
I cannot definitively say whether design influences culture, but culture certainly influences design. This remains a topic for many discussions, reflections, and deeper exploration.
At this point, I would like to recommend Viktor Papanek’s book Design for the Real World once again, where the author argues that everyone is a designer. Everything we do to achieve a desired outcome is a design process, often naturally shaped by our environment and the culture in which we live, even if we are not consciously aware of it.
According to you, what are the differences between Polish and Romanian interior design? When it comes to these two types of interior design, what do you think are the cultural/social elements that contributed to what they are today?
I visited Bucharest for the first time this year and had the opportunity to participate in Romanian Design Week. I was captivated by the city, its people, its architecture, and the mix of styles and international influences, which have historical justifications. Regarding the differences and similarities between Polish and Romanian interior design, I would very much like to delve deeper into this topic. The best way to do this is through discussions with architects, designers, and also with residents—the users of these spaces. I am eager to seek out such opportunities.
Additionally, when visiting various places and wanting to understand the current trends and styles that are desired in a particular country, I always buy architecture and design magazines- I have a substantial collection that continues to expand. I spend a lot of time analyzing and reviewing these materials. Many solutions are dictated by the local climate and, as previously mentioned, cultural context.
What is something that you would like people to know about the career path of the interior designer?
From my own experience, I can say that it is important not only to develop design skills and technical abilities but also to remain open, attentive, and eager to explore and seek inspiration beyond architecture. Today, many – even prominent figures in architecture also study and delve into other fields—social, political, and historical—which broadens their horizons. This has a refreshing effect on daily work.
It is also crucial to understand what a design business entails and to make a decision—whether to pursue the path of running your own design studio, with all the positive but also challenging aspects, such as managing people and maintaining business profitability, or to choose the path of being part of a design team, developing under the wing of another architect’s studio.
There is also the possibility of going in a completely different direction, finding a place in another area of business, and leveraging your skills and experiences in the field of design and architecture.
