Obiceiul pământului – un proiect DOR despre cei 500 de ani de sclavie a romilor în țara noastră

Durata: 2 minuteCând cărțile de istorie nu sunt de ajuns pentru a prezenta și explica fapte și fenomene care s-au întâmplat, cu consecințe pe termen lung, atunci cercetările academice voluntare și demersurile jurnalisice pot fi cheia eliberării unui trecut ce își aștepta descoperirea.

Despre cei 500 de ani de sclavie a romilor în țara noastră se vorbește prea puțin sau deloc. De la această realitate a plecat proiectul multimedia al echipei Decât O Revistă (DOR), intitulat sugestiv “Obiceiul pământului”.

Sclavia a început în 1385 și a fost abolită abia în 1856, timp în care romii au fost proprietăți ale statului român, ale bisericii și boierilor. Această traumă generațională este răscolită deseori de rasismul prezentului. Vindecarea necesită recunoaștere, reconciliere și măsuri reparatorii” (DOR).

Despre proiect

Proiectul Obiceiul pământului este un demers jurnalistic complex, urmărind tema sclaviei romilor și amprentei sale asupra prezentului, din mai multe perspective și în diverse forme de prezentare:

  • un podcast cu șase episoade, care explorează memoria și influența celor 500 de ani de sclavie,
  • o serie de eseuri în care cercetători, activiști și artiști investighează relația lor cu această istorie,
  • o colecție bogată de resurse pe această temă: cărți, filme și piese de teatru, documentare, conferințe sau platforme online.

Episoadele din podcastul Obiceiul pământului sunt lansate săptămânal, începând cu 17 ianuarie, și pot fi ascultate pe Spotify, Apple Podcasts, YouTube sau în aplicația preferată de podcasturi.

Seria este documentată și realizată de Ana Maria Ciobanu, autoarea primului podcast narativ din România, Satul Mădălinei. Pe parcursul anului trecut, Ana a discutat cu cercetători, activiști și artiști romi despre sclavie și modul în care efectele ei se resimt și astăzi.

De ce acest nume?

Obiceiul pământului” e o noțiune de drept, cunoscută și ca „Legea țării” și vine dintr-o perioadă în care eram o populație agrară care nu avea legi scrise. Obiceiul reglementa cine putea ajunge domnitor, impozitele, viața bisericii, organizarea armatei. Tot obiceiul era cel care dicta că etnia romă te făcea inferior. Te nășteai rom, aveai stăpân. Te căsătoreai cu un rom sau cu o romă, deveneai proprietatea stăpânului lor, iar copiii voștri de asemenea. Teoretic, astăzi nu ne mai organizăm societatea după „obiceiul pământului”, dar el este încă în noi. (DOR)

Importanța acestui demers jurnalistic

  • a înțelege mai bine istoria (nespusă și neștiută): ce a însemnat cu adevărat sclavia romilor (de la cât valora “un om bun de muncă” la pedepse și abuzurile la care erau supuși permenent sclavii romi)
  • a repara imaginea romilor din prezent, construită în mare parte pe prejudecăți și rasism (În 2020, doar 1 din 3 români considerau că manifestarea urii față de romi ar trebui pedepsită, iar 72% dintre respondenții aceluiași sondaj și-au exprimat neîncrederea în romi conform DOR).

fotografii: DOR

Andreea Mirahttps://andreeamira.ro/
Creatoare de povești scrise și vizuale. Fotografă de food (aruncă un ochi pe www.instagram.com/andreea.mira), food blogger @www.infarfurie.ro și profesionistă în comunicare cu peste 15 ani de experiență. Sunt mamă a doi copii minunați care mă ajută adesea să văd lumea cu alți ochi. Îmi place să beau cafea, să alerg dimineața, să admir case vechi și să descopăr poveștile celorlalți.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here