Cine nu își amintește cu dor și drag de camerele răcoroase din casa bunicilor de la țară, cu paturile frumos primenite cu lenjerii albe, cu margini dantelate și miros de flori și soare?
Așternuturile bunicilor erau din materiale naturale, cusute cu grijă și păstrate ani de zile, în care ți-era mai mare dragul să te bagi la un somn odihnitor după o zi întreagă petrecută pe-afară.
Așa că, atunci când am aflat de Lenjeria Bunicii, am fost curioasă să aflu mai multe despre această inițiativă antreprenorială care ne readuce plăcerea somnului în așternuturi de calitate, din materiale naturale, moi și plăcute la atingere.
Cine a creat Lenjeria Bunicii?
În spatele proiectului Lenjeria Bunicii este Aura Popian, antreprenoare, mamă a doi băieți minunați (7 și 4 ani), soție și o mare iubitoare de frumos, de ceea ce este natural, tradițional, autentic.
Aura este din Șimleul Silvaniei, un orășel din nord-vestul Transilvaniei, aici a crescut și a învățat ce înseamnă „tradițiile românești, frumusețea fără limite a naturii, sentimentul de acasă și de iubire necondiționată„.
A urmat studiile universitare la Cluj-Napoca – Facultatea de Litere și un Masterat în Managementul Dezvoltării Afacerilor și apoi s-a dedicat unei profesii în domeniul achizițiilor și vânzărilor de aparatură medicală. După 9 ani petrecuți aici, s-a mutat în București, unde stă deja de 11 ani, dar, în sufletul ei, Aura crede că tot într-un oraș mic sau chiar într-un sat se va stabili într-un final.
Citește mai jos interviul cu Aura Popian despre proiectul ei de suflet, Lenjeria Bunciii, cum și de ce a pornit pe acest drum, ce o inspiră și cum sunt așternuturile pe care le creează cu migală și iubire în atelierul ei.
…
Curatorialist: Când și cum s-a născut proiectul Lenjeria Bunicii?
Aura: Lenjeria Bunicii s-a născut în iunie 2020, în plină pandemie, când încheiam concediul de maternitate pentru băiețelul cel mic și aveam de ales între a mă întoarce la jobul din acel moment, ce presupunea în starea de urgență a lucra on-line alături de 2 copii sau a rămâne acasă alături de ei.
Cum alegerea logică și firească era imposibil de pus în practică, am ales să rămân lângă copii și să merg înainte cu gândul că, dacă am sănătate, Dumnezeu le va aranja pe toate și voi găsi eu cumva un nou drum în viață.
Mai cochetasem în trecut cu ideea de a face lenjerii de pat altfel decât cele existente deja pe piață și am simțit că acum e momentul să dau frâu liber creativității și pasiunii pentru frumos și să creez așternuturi de pat care să trezească emoție, să stârnească zâmbete și mai ales să ofere o experiență senzorială plăcută, pe lângă un somn odihnitor și confort.
Cum era lenjeria bunicii tale? Copil fiind, ce amintiri ai legate de așternuturile din casa bunicii?
Lenjeria bunicii era din cânepă țesută la război de mâinile ei, cearceaful avea o bordură foarte frumoasă din dantelă lucrată manual și era așezat pe pat astfel încât dantela cu colțișori să mângâie ușor podeaua și să ofere eleganță întregii încăperi.
Așternutul era mereu fiert și apretat, iar salteaua era dintr-un strat de paie care mă gâdila copil fiind, dar care mirosea mereu a vară, a câmp și a prospețime.
Ce tip de materiale naturale folosești pentru lenjeriile de pat? Materialele provin de la producători români sau din import?
La realizarea lenjeriilor de pat folosesc materiale prietenoase cu mediul și cu pielea noastră: pânză topită din bumbac premium, in, bumbac satinat organic, bumbac percale, bumbac ranforce.
70% din materiale sunt fabricate în sate românești, inspirate din pânzele tradiționale țesute în casă, aerate de râu și soare.
Dar, din păcate, oferta este foarte limitată atunci când vorbim de țesături cu lățime mare, așa cum sunt necesare pentru confecționarea lenjeriilor, iar prețul materiei prime este pe măsură dacă ne raportăm la prețul lenjeriilor din piață.
Așa că, cel mai probabil, pe viitor voi fi nevoită să procur materiale de la producători de afară pentru a putea oferi clienților produse de calitate la prețuri compatibile cu puterea lor de cumpărare.
Cum au fost începuturile antreprenoriale? Ce dificultăți ai întâmpinat și cum le-ai depășit?
Aș putea spune că exact acum mă aflu la momentul dificultăților antreprenoriale?, căci până de curând am văzut-o ca pe o pasiune și ca pe o activitate extra care să îmi permită pe lângă activitățile casnice și cu copiii să îmi aducă în plus o satisfacție sufletească și ceva beneficii financiare.
Pentru că atelierul Lenjeria Bunicii a invadat jumătate din casă și m-am extins în toate spațiile familiei, de curând am închiriat un spațiu unde am amenajat o zonă de show-room și o zonă de atelier.
Îmi doresc ca pe viitor să angajez și personal care să mă ajute cu producția lenjeriilor, așa că viața antreprenorială începe să simtă greul, pentru că încă e necesar să contribui cu investiții personale pentru a putea susține business-ul și a merge mai departe.
Ce e cel mai dificil pentru un antreprenor la început de drum, e faptul că ocupă mai multe funcții și nu ia salariu pentru nici una din ele ?. Nu-i așa că toți antreprenorii care pornesc singuri la drum ocupă postul de care e nevoie la acel moment? Fie că e nevoie de fotograf, contabil, omul care să pregătească pachetele pentru livrare, omul care se ocupă de postările în mediul on-line sau chiar omul care produce lucruri cu mâinile lui, pentru a-și urma visul.
Sunt multe momente când apar De ce-uri, și simți că e greu, dar bucuria sufletească, feed-back-ul pe care îl primesc de la clienții mei, relațiile de prietenie pe care le-am legat cu ei și faptul că Lenjeria Bunicii e iubită în casele a tot mai mulți români face ca povestea să continue și să meargă mai departe.
Cum ai caracteriza piața de profil din România?
Majoritatea românilor nu alocă o mare importanță calității somnului, nu cântărește beneficiile achiziției unei lenjerii de pat naturale și nu pun preț pe aspectul dormitorului în care își petrec o treime din viață.
O mare parte dintre români consideră că o lenjerie cu un preț de peste 200 lei este o lenjerie scumpă și clar nu merită achiziția ei, mai ales că nu-i așa nu vede nimeni cum arată așternutul sau pijamaua în care dormim.
Din păcate, românii prețuiesc imaginea exterioară și investesc mult în imaginea lor de pe stradă, în ceea ce este vizibil și pentru alții. Eu mă adresez acelora care știu că mai puțin înseamnă mai mult, care înțeleg că un produs de calitate aparent scump înseamnă un cost mai mic în timp, care prețuiesc frumusețea unui produs lucrat manual cu suflet și cu pasiune și iubesc energia acelui lucru.
Încă suferim de pe urma comunismului și ne dorim să cumpărăm mult și accesibil, să adunăm lucruri, ne e greu să ne despărțim de ce e vechi și uzat, dar cred că în câțiva ani, ne vom mai schimba mentalitatea și vom învăța să cumpărăm mai puține lucruri, obiecte de calitate, obiecte durabile în timp, pe care să le folosim cu prețuire și să le putem lăsa moștenire, așa cum au făcut-o bunicii noștri.
Câte tipuri de lenjerii sunt acum în portofoliu?
Acum am cam 20 de modele de lenjerii ce pot fi comandate, dar de-a lungul timpului am realizat peste 50 modele, pentru că de foarte multe ori, țin cont de dorința clientului, de nevoile pe care le are legate de somn, și mai țin cont de materialele disponibile pe care le găsesc pe piață.
Dacă găsesc o bucată de mătase sau un in deosebit nu mă abțin să nu îl cumpăr chiar dacă să realizezi produse unicat nu este profitabil.
Întotdeauna mă gândesc la câtă bucurie poate aduce o țesătură naturală de calitate care să te îmbrățișeze și așa iau naștere de cele mai multe ori noile modele.
Lenjeriile se fac și customizat sau numai dimensiuni standard?
Lenjeriile se fac în cea mai mare parte customizat, pentru că românii încep să aleagă paturi cu dimensiuni generoase, drept urmare au nevoie de lenjerii mai mari decât cele standard care se găsesc de regulă pe raftul magazinelor.
Pentru că mamele din generația mea aleg în procent destul de mare să doarmă cu copiii, au nevoie de așternuturi generoase și de un număr mai mare de perne față de lenjeriile standard. În plus, mamele care dorm cu puii lor, aleg cele mai fine și plăcute materiale pentru puii lor, aleg pânze de bumbac nevopsite ori vopsite organic.
Care este modelul tău preferat de lenjerie de pat? Și cum arată dormitorul perfect pentru tine?
Cu siguranță, lenjeria albă cu dantelă, realizată din bumbac percale sau bumbac satinat.
Albul mă liniștește și îmi dă întotdeauna senzația de prospețime, de curățenie, de refugiu pentru trup și suflet.
Dormitorul perfect pentru mine ar fi unul luminos, cu ferestre mari decorate cu flori și lumânări parfumate, cu pereți în culori calde, un candelabru mare și un pat așezat central ca piesă de rezistență a dormitorului, îmbrăcat în veșminte de un alb impecabil, perne decorative asortate cu perdelele și neapărat o pătură moale și călduroasă.
Crezi că se poate vorbi de o corelație între calitatea somnului și materialul pe care dormim? Cum ne afectează?
Cu siguranță că da, știm cu toții cât de important este un somn bun pentru un stil de viață sănătos. Alegerea lenjeriei de pat ar trebui să fie la fel de importantă ca și alegerea saltelei sau a pernei care sunt importante pentru alinierea corectă a coloanei vertebrale.
Pentru că suntem cu toții diferiți și lenjeria de pat ar trebui să fie diferită în funcție de nevoile corpului nostru, sunt persoane care transpiră mult în timpul somnului, sunt persoane friguroase care se încălzesc greu, sunt persoane care au alergii și au pielea sensibilă în contact cu fibrele sintetice.
De aceea atunci când cumpărăm o lenjerie de pat ar trebui să fim atenți la densitatea materialului, lungimea fibrelor, tipul de material, cromatică, dimensiuni, iar dacă nu avem foarte multe cunoștințe în domeniu, cel puțin să alegem o lenjerie din 100% fibre naturale ( niciodată în amestec cu sintetic) cu o densitate mare (lucru care se poate simți și la pipăit).
Ce te inspiră în crearea modelelor de lenjerii de pat?
Cumpăr și testez materiale deosebite pe care nu le întâlnim în viața de zi cu zi, 100% naturale din fibre pure, prietenoase cu pielea noastră și cu mediul înconjurător, majoritatea fiind țesute în sate românești, inspirate din pânzele tradiționale romanești, țesute în casă, aerate de râu și soare.
Inspirată de ce îmi transmite fiecare material, fie că este o pânză tradițională de bumbac, un in pur, sau un bumbac moale și mătăsos, creez modele diferite pe care le desenez pe hârtie, apoi le cos și le dau viață pentru a aduce bucuria și tihna de altădată în casele voastre.
Am văzut că, de curând, ai lansat și o colecție de rochii și kimono-uri de purtat în momentele de relaxare. Cum ți-a venit ideea? Vei dezvolta și această ramură, separat?
Am simțit că tihna și liniștea de odinioară, romantismul și apropierea caldă pe care le aveau bunicii noștri pot fi resimțite nu numai prin prisma unor așternuturi simple, curate, naturale, ci și cu ajutorul îmbrăcămintei pe care o purtăm când dormim sau când petrecem timp liber în casă.
M-am mai gândit și la mamele care au copii mici, care alăptează zi și noapte și care petrec mult timp în pijamale, la mamele care lucrează on-line și care stau majoritatea timpului în haine de casă.
Din păcate, în casă alegem să purtăm hainele cu defecte, hainele deteriorate ce nu mai pot fi purtate pe stradă, singura pretenție pe care o avem de la ele, fiind să fie lejere.
Și mi-am dorit în special, ca mamele care alăptează să se simtă confortabil, să se simtă frumoase și feminine atunci când le e greu, femeile care aleargă toată ziua în pantaloni, între job, casă, activitățile copiilor, atunci când încheie ziua să își îmbrace corpul într-o ținută lejeră, ușoară care să le răsfețe și să le pună în valoarea sensibilitatea, delicatețea, latura feminină.
Dacă voi dezvolta această ramură depinde de cum va fi primită această colecție, de deschiderea femeilor, dacă femeile moderne de azi, vor alege să renunțe la pantalonii de trening sau pijamaua flaușată în favoarea kimono-urilor de mătase sau a rochiilor din pânză topită cu broderii din dantelă.
Ce ai frumos astăzi?
Iubire și recunoștință pentru libertatea de a crea, pentru familia mea minunată care mă susține în tot ceea ce fac, pentru frumosul care mă înconjoară zi de zi în munca mea, pentru clienții care îmi văd pasiunea, și care îmi iubesc și savurează produsele ca pe niște delicatese.
Un cuvânt care ar descrie proiectul tău ar fi…
Sustenabil.
fotografii: Aura Popian