Ia. Un cuvânt simplu pentru unul dintre cele mai frumoase și mai emblematice simboluri ale identității românești. De Ziua Universală a Iei, este momentul să reflectăm. Ia – între trecut și viitor. Și, mai ales, că ține de doar noi ca ia ne fie alături.
Recunosc, mi-ar fi plăcut să am o ie păstrată de generații, care să poarte în ea patina timpului și un pic din sufletul celor care au îmbrăcat-o și au păstrat-o cu sfințenie, ca pe unul dintre cele mai frumoase daruri pe care le poți face urmașilor.
Nu am o astfel de ie, din păcate. În familile părinților, tradițiile nu au fost la un așa mare preț. Bunicii din partea mamei au trăit la oraș, iar ai tatălui meu – într-un sat din Teleorman în care portul tradițional nu s-a păstrat.
Dar mi-am promis că voi căuta o ie care să îmi aline dorul de frumos și de românesc. Pe care să o las eu mai departe moștenire fiicei mele și să perpetuăm astfel povestea iei.
Cum a apărut Ziua Universală a Iei
Este al zecelea an de când, pe 24 iunie, sărbătorim Ziua Universală a Iei. Și asta nu pentru că a declarat-o UNESCO sau o altă instituție din România ori internațională, ci prin inițiativa și eforturile comunității La Blouse Roumaine, fondată în 2012 de către Andreea Diana Tănăsescu. Un pas important pentru readucerea iei în contemporaneitate și a recunoașterii sale ca marcă a identității naționale românești.
După o consultare publică pe pagina de Facebook La Blouse Roumaine, Andreea Diana Tănăsescu a propus, pe 7 ianuarie 2013, ca 24 iunie să devină Ziua Universală a Iei. Prima ediție a avut loc pe 24 iunie 2013, a reunit participanți din 50 de țări și peste 100 de localități din întrega lume.
Pentru a susține activitatea comunității online, în 2016 a fost înființată Asociația La blouse roumaine IA, al cărei obiectiv principal este „promovarea și susținerea valorilor românești, a meșteșugurilor și designului cultural, prin protejarea și recunoașterea iei în contextul portului tradițional, ca emblemă identitară și brand cultural al românilor de pretutindeni„.
Give credit este o altă inițiativă a comunității La Blouse Roumaine, lansată în 2017, al cărei scop este să militeze pentru recunoașterea originii culturale în designul vestimentar.
Ia, încotro?
Ia, deși iubită, nu se regăsește în garderoba multor femei din România, mai ales a celor mai tinere. Iar asta aduce întrebarea legată de viitorul iei și ce putem face ca ea să rămână un obiect vestimentar actual și nu doar o filă de istorie.
„Viitorul iei depinde de fiecare dintre noi: oameni care am plecat de la sat, care iubim tradițiile și cultura românescă, creatori de frumos și oameni de media. Un rol esențial în transmiterea acestor simțăminte către copii îl au părinții. A vedea în tradițional o sursă de inspirație nestemată, a aprecia simbolistica veche și stilul portului popular presupune activarea simțului estetic, educarea lui prin cunoașterea istoriei, a valorii pe care o au în formarea culturii noastre și la nivel de brand național„, spune Izabela Măndoiu, fondatoarea Atelierului Izabela Măndoiu.
Ea a lansat cu ceva timp în urmă o campanie numită „Ia de la bunica” menită să crească responsabilizarea celor care iubesc tradițiile și să ajute la transmiterea acestor valori către cei tineri.
„Dacă 1 din 10 femei, mame sau bunici, ar da cadou o ie sau o haină cu inspirație tradițională fiicei, nepoatei, verișoarei șamd, atunci liantul afectiv s-ar transmite. Într-o lume acaparată de modern, fast fashion și plastic, autenticul își găsește locul mai greu, cu atât cu cât tinerii de acum nu mai au conexiuni cu stilul de viață de la sat; vacanțele de vară nu mai au loc la bunici, iar provocarea zilei nu mai este urcatul în cireș„, adaugă Izabela.
La rândul ei, Anda Manescu, fondatoare Ii Breaza consideră că „viitorul este cel pe care îl facem. Noi, comunitatea Breaza, am muncit mult în acest sens. Așa cum IA a supravețuit mii de ani în trecut, tot așa își va găsi o cale de a dăinui timpului. Noi doar îi dăm o mână de ajutor și ne bucurăm de ea„.
Mândre purtătoare de ie
Am întrebat câteva purtătoare de ie de ce iubesc și poartă IA. Este minunat să vezi cum ia rămâne în actualitate și în suflet, iar povestea iei reușește să își croiască mai departe drum în viitor.
Iulia Gorneanu
„Cred că IA mă poarta pe mine. Așa…pe aripile ei măiestre. O port din copilărie și o iubesc tot de atunci. Este o dragoste împărtășită, ne potențăm reciproc. Iar de Sânziene ne transformăm în iele„.
Maria Tureanu – pictoriță și fondatoare Marie Nouvelle
“Ia este pentru mine amintirea copilăriei în Ardeal, reîntoarcerea la vârsta inocenței. Participam la spectacole tradiționale îmbrăcată în ie și catrință. Eram tare mândră ca și copil și acest sentiment de apartenență, de acasă, de bucurie îl retrăiesc ori de cate ori port o ie„.
Dana Burlacu Visternicu – food blogger @ Prăjiturici și altele
“De ie m-am îndrăgostit cu mult timp în urma și prima ie mi-am cumpărat-o dintr-o bursă de student acum mulți ani. Dragostea a crescut de-a lungul timpului , iar plăcerea de a le purta a rămas la fel. Port ie dinainte de a fi la modă și doar atunci când simt că trebuie să o port, nimic forțat, doar natural.
Dacă ar fi să extind puțin starea, atunci când port ia simt că am intrat într-o horă mare a femeilor din familia mea și într-o horă și mai mare a femeilor din România. E vorba de identitate culturală, de respect pentru femeile ce, cu migală și determinare, au cusut aceste piese, dar și de o stare de libertate pe care o simt atunci când o îmbrac”.
Raluca Harabagiu – Storyteller @ralucaharabagiu.com
„Când am împlinit 30 de ani, mama mi-a dăruit o ie lucrată manual, o piesă impecabilă pe care, ori de câte ori o port (nu foarte des, din păcate), mă gândesc la munca incredibilă și la talentul desăvârșit care au transformat-o în veșmântul final. Tot de la mama am moștenit și dragostea pentru ie, pentru veșmintele lucrate manual, de fapt, fără să mă limitez la această bluză, în serie limitată, în ateliere mici, dar cu suflet.
Iar Rita este cea de-a treia generație din familia noastră care poartă cu mândrie ia românească. De altfel, de pe la 1 an și jumătate, am început să o îmbrăcăm în costume populare, lucrate manual, primite de la mamaie Roxana.
Este modalitatea prin care onorăm tradițiile frumoase ale acestui popor și oamenii care le păstrează (încă) vii. Puține lucruri mi se par mai nobile decât transmiterea, de la bunică la fiică și la nepoată a unor valori sănătoase„.
Laura Ioana Nicolau – fondatoare LINia13
„E bucurIA mea. E tradițIA familiei pe care nu am permis să o pierdem. Bunica mea a lucrat toata viata la Arta Casnică Breaza, Prahova, iar eu îi stăteam alături în vacanțe și admiram lucrul manual, minuțios pe care îl realiza. Mă fascinau detaliile și migala cu care lucra, iar mai târziu, peste ani, avea să se nască pasiunea mea pentru aceste opere de artă și brandul LINia13.
Coasem bucurIILE ghidate de motivele vechi pe care bunica ni le-a lăsat moștenire cusute pe o pânză îngălbenită de timp. Îmi port bucurIA în fiecare zi, căci motivele sunt în tot ceea ce ne înconjoară„.
Anca Ciuciulin – Jurnalistă și inițiatoare a Grafemeride
„O ie are forța colosală a mesajului exprimat prin țesătură, volum, culori și, mai ales, prin simbolurile cusute. Acelea nu sunt simple ornamente, ci coduri de comunicare prin care purtătoarea își asumă identitatea; ele vin din tradițiile „vocabularului mut” al unei comunități și ridică la nivel de artă costumul popular.
O ie stabilește un raport intim cu rădăcinile tale. O ie însumează acel repertoriu simbolic, din cosmogonia portului tradițional. Nimic nu e pus alandala, toate au rost, direcție și mai ales sens. O ie te înnobilează și te protejează ca o magie în timpul vieții și, după, îți dă acces la recunoașterea și rânduirea între strămoși.
Port ie din mândrie și iubire, dar și pentru că am simțit cum semiotica și antropologia pot constitui ADN-ul unui neam, al meu, mai mult decât al unui popor, al meu. Cred că asta mă fascinează la ideea de a purta ia ca formă de reverență…”
Ia – ca obiect vestimentar actual
Dacă iubești ia și vrei să o integrezi în garderoba ta, am făcut o selecție branduri vestimentare ce promovează ia ca piesă vestimentară actuală. Fie că îți place o ie mai aproape de spiritul tradițional, fie o reinterpretare modernă a motivelor și simbolurile specifice, vei găsi cu siguranță ia care ți se potrivește.
Atelier Izabela Măndoiu
La Atelier Izabela Măndoiu se reunesc două linii de design: design modern și design tradiționalist. Vei găsi aici bluzele de tip ie de inspirație tradițională, rochii și alte creații, cu aplicații din materiale vintage și diverse țesături vechi, revalorificate și achiziționate din zona Argeș.
În plus, Izabela continuă tradiția iei cu specific argeșean, realizând ii la cerere, împreună cu femeile de la sat, din Argeș, durata de realizare fiind de aproximativ 4 săptămâni.
Ii de Breaza
Ii de Breaza este un proiect inițiat de Anda Manescu în 2014. Toate iile sunt cusute de mână de meșteri populari și respectă modelele iilor vechi, tradiționale din zona Breaza. Pe lângă magazin și atelier, Anda dedică o parte din timp pentru cercetare, astfel încât tradiția să meargă mai departe și arta cusăturii manuale a iilor din Breaza să nu fie dată uitării.
De ce un proiect antreprenorial cu ii?
„Sunt momente în viață când putem alege o întoarcere la pasiuni. Eu am profitat de un astfel de moment, am revenit în orașul natal Breaza și mi-am început o nouă carieră. Am crescut cu ia în suflet pentru că în copilăria mea toată comunitatea broda. Astfel, bunica mea mă legăna și cosea. Am prins îndemânare în a coase de mic copil și ascultam fascinată poveștile bunicii scrise pe ii.
Când am revenit la Breaza, am constatat cu tristețe că IA nu mai strălucește, că nu se mai găsesc materiale, că nu se mai găsesc ii. Așa că, fără să ascult pe nimeni, fără să mă uit în stânga sau în dreapta, am început un business cu ii. Am convins fabrici să îmi facă materiale, am convins femei să se angajeze să coasă și am început să prezint ia ca pe o artă. Efectiv am dus o campanie de educare, prin care oamenii să înțeleagă magia care se ascunde în ea. Ca să poată dăinui timpului, IA trebuie să se integreze în modern„, mărturisește Anda.
LINia13
Tot din zona Breaza se trage și Laura Ioana Nicolau, creatoarea LINia13. Cu o bunică și o mamă care coseau ii, nu este de mirare că Laura a moștenit pasiunea pentru ie și a transformat-o într-un mic business prin care readuce bucuria de a purta ie, cu ambițiosul țel de a te face să o îmbraci în fiecare zi :).
Flori de ie
Lansat în 2015, brandul Flori de ie promovează un „concept unic și inovator, care are în centrul său ia românească și poveștile satului românesc”. Asumându-și misiunea de a salva de la pieire ii și alte piese din protul tradițional, colecția Flori de ie are în prezent câteva zeci costume populare românești vechi – de la câteva zeci de ani, la o sută și chiar mai mult. Iile au fost restaurate, analizate și certificate de către un expert etnograf pentru a le valida autenticitatea.
Ie de Maramu’
Dacă iubești iile maramureșene, atunci Ie de Maramu’ este alegerea potrivită. Pânzele folosite sunt, pe cât posibil, de la producători locali, iar firele colorate provin de la Tălmaciu. Iile sunt cusute manual de către meștere populare din Maramureș, păstrând tehnicile tradiționale de cusut din zonă: în cruce, cu fir tras și cu ciur.
Pentru a realiza o ie, se lucrează 3-5 săptămâni, în funcție de model, mărime și tehnica de cusut.
Adrian Oianu
Adrian Ioanu a fost primul designer român care, după anul 2000, a explorat tradiția poporului român, preluând elemente ale costumului tradițional și reinterpretându-le contemporan.
Astfel, începând cu anul 2006, în fiecare colecție semnată Adrian Oianu sunt piese care reflectă viziunea originală și inovativă asupra „spiritului românesc” în domeniul vestimentar.
În această direcție se încadrează colecția de „mantouri românești” și cea de „rochii caftan românești”.
Valentina Vidrașcu
Piesele vestimentare create de Valentina Vidrașcu au la bază atașamentul acesteia față de portul popular românesc și simbolurile acestuia, armonia și cromatica motivelor tradiționale. Iile și rochiile-ie propuse de Valentina au un design stilizat, fiind lucrate manual și doar din materiale naturale.
Reinterpretarea modernă adaugă accente moderne iei clasice prin utilizarea inventivă a unor materiale prețioase precum dantela, mătasea, catifeaua.
„Ia a fost creată și cizelată timp de secole de simțul artistic al țărăncii românce. Mi-aș dori ca fiecare româncă să aibă în garderoba sa o ie, nu numai ca o formă de apartenență la tradiția și spațiul românesc, ci și ca un element de autenticitate și inedit în peisajul contemporan” – Valentina Vidrașcu.
fotografii: arhiva personală a interlocutorilor, paginile de Facebook ale brandurilor prezentate
