Un grup de profesioniști și antreprenori români s-au alăturat și au creat un scurt ghid de business care vine în ajutorul refugiaților ucraineni care, ajunși în România, au ales să rămână, momentan, aici.
Inițiatorii ghidului pentru întrajutorarea refugiaților din Ucraina sunt: Anastasia Vadan – Cabinet Individual de Avocatură, Global Tax Advise, platforma Incorporate.ro, Pluria România și V7 Startup Studio.
De ce a apărut acest ghid?
Premisa de la care au plecat creatorii ghidului este aceea că mediul de afaceri din Ucraina este foarte instabil și deloc propice business-urilor, mai ales în privința celor abia înființate. Astfel, se întrevede posibilitatea ca mulți antreprenori din Ucraina să își mute afacerile în țări vecine sau în cele în care s-au refugiat. În plus, unii refugiați care au rămas în România, și-ar putea dori să pornească de la zero, aici, o afacere pentru a se putea întreține.
„Odată cu războiul, pe lângă instabilități de tot felul, ratingul de țară al Ucrainei a scăzut la Caa2 (Moody’s), ceea ce plasează tara la high credit și investment risk. Deci, not good for any emerging business daca vrea să rămână acolo.
Ca sa atragă investiție, trebuie să se mute în țări cu credit rating mai bun. Procentul de oameni care rămân în România dintre refugiați e acum la aproape 5%, ceea ce ar însemna că ne putem aștepta la poate 20.000 de companii ucrainene care să rămână în Romania (din 2 milioane în total, poate vreo 20% migrează cu totul – 400.000 de companii – iar din astea 5% să zicem că rămân în România, în același procent cu oamenii.)
Practic, nevoia împinge de la spate relocarea mai ales a business urilor emergente – startups, mai ales. La noi, cei 3 ucranieni, fiecare cu câte un startup ne-au zis același lucru – nu mai e nimic sigur în Ucraina să poată lucra de acolo”, explică Miriam Constantin, antreprenor, owner V7 Startup Studio & incorporate.ro.
Conținut ghid
Ghidul este în limba engleză, se numește Doing Business in Romania. A Short Guide for Refugees și cuprinde informații despre imigrare, taxe, modalitățile de demarare a unei afaceri în țara noastră (sub cele două forme, SRL sau PFA), condiții de înregistrare a unei afaceri.
Structural, se împarte în 7 capitole:
- Înființarea unei societăți cu răspundere limitată (SRL). Sunt enumerate actele necesare depunerii pentru înființare SRL, condițiile (capitalul minim, durata în caz de lichidare, servicii contabile) și beneficiile (ca firmă din UE se pot accesa fonduri europene, se deschide rapid – 2 zile, posibilitatea de a atrage investitori).
- Cum să obții statutul de Persoană Fizică Autorizată (PFA). Sunt descrise documentele necesare pentru înființare, condiții de funcționare (responsabilitate personală, lichidare, contabilitate) și avantajele alegerii acestei forme legale de business (înființare facilă și rapidă, contabilitate mai simplă).
- Condiții de imigrare. Se face distincția între dreptul la ședere scurtă (este necesar pașaport, se poate sta maxim 90 de zile), cererea de azil (nu este necesar pașaportul, solicitantul este sub protecția statului pentru o perioadă de timp până se soluționează cererea, dacă se aprobă solicitarea de azil, persoana capătă statut de refugiat și beneficiază de drepturi în acel stat pe perioadaă nedeterminată) și dreptul de a munci în România (ucrainenii sunt scutiți de a cere permis de muncă valabil 12 luni, cum se întâmplă în mod normal cu străinii, pot solicita să fie înregistrați la Oficiul pentru Ocuparea Forței de Muncă).
- Taxe. Sunt descrise principalele forme de taxare a formelor de business, SRL sau PFA.
- Stabilirea unei forme contractuale.
- SRL versus PFA. Sunt enumerate beneficiile și dezavantajele pentru fiecare dintre ele astfel încât să se poată alege cea mai bună variantă în funcție de fiecare caz în parte.
- Info ghid (inițiatori, link-uri utile).
fotografii: Miriam Constantin, Unsplash
Dacă știi refugiați ucraineni care ar putea beneficia de informații despre deschiderea unei afaceri în România, îndrumă-i către acest ghid.
