Analog Valley | Experiența de (re)conectare cu sine, cu ceilalți și cu natura prin explorare și fotografie alb-negru pe film

Durata: 16 minute

Analog Valley este un proiect de suflet, născut din prietenia a trei oameni pasionați de fotografia pe film și plimbările în natură, oferindu-și lor, dar și celorlalți, o experiență autentică de (re)conectare.

Îmbinând dorința de a explora, de a surprinde prin lentilă peisaje autentice și de a trăi momente de prezență deplină, Oana, Răzvan și Marius au creat împreună Analog Valley, o experiență profundă de mindfulness și o invitație de a descoperi ritmul lent al naturii și frumusețea momentelor prezente.

Analog Valley

Să-i cunoaștem pe inițiatorii Analog Valley!

KonnichiOana sau Oana Mitruț-Băhnărel, de loc din Drăgășani, s-a mutat în Petroșani în noiembrie 2022 după ani de pribegie prin țară și puțin pe afară. Absolventă a Facultății de Litere din Cluj-Napoca, secția Limbă și Literatură Japoneză, s-a lăsat de mediul academic de îndată ce s-a întors după un an de bursă în Japonia. Freelancer (poate) din naștere și om curios de multe, a avut un parcurs profesional dinamic. De la predarea limbilor străine elevilor de toate vârstele timp de 5 ani în București, până la crearea și păstorirea comunității de oameni responsabili și sănătoși financiar pentru programul Banometru timp de 4 ani, în prezent colaborează cu ONG-uri orientate pe educație, este parte din rețeaua națională de formatori Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate a ANPCDEFP și însoțește în procese de coaching clienți din domenii creative pe drumul lor către transformare personală, sănătate și bunăstare financiară și branding personal.

Născut și crescut în Petroșani, în Valea Jiului, Răzvan Băhnărel și-a petrecut întreaga copilărie și adolescență în munții Parâng. În prima parte alături de părinți cu care mergea săptămânal în plimbări pe munte și i-au cultivat dragostea față de natură ca mai târziu să își exploreze această pasiune pe cont propriu sau împreună cu prietenii. La 18 ani a plecat la București pentru a studia Psihologia la Universitatea București. Acum, activează ca psiholog clinician având o vechime de aproape 8 ani dar în afara programului de cabinet, se întoarce la vechile lui pasiuni, scris pe blogul său coalpine.com, reparat de schiuri și snowboarduri și bineînțeles ture prin natură. Fie că este în bocanci, pe bicicletă, splitboard sau în espadrilele de escaladă, mereu este în căutarea unei noi ieșiri afară.

Marius Petrovai, localnicul care nu a părăsit Valea. Formare educațională restrânsă într-un domeniu diferit de cel profesional. Responsabil de logistică între 9 și 17, fotograf amator după program. Pasionat de detalii, își împarte timpul liber între cititul manualelor de instrucțiuni și explorarea artelor vizuale.

Curatorialist: Analog Valley este un proiect comun inițiat de tine, soțul tău și un prieten al vostru, Marius Petrovai. Când și cum ați „copt” împreună această idee și ce v-a condus aici?

Oana: Analog Valley s-a născut într-una dintre multiplele plimbări în natură cu Marius și Răzvan. Ei tot timpul își iau cel puțin un aparat analog la purtător, așa că, în mod natural, și eu am început să surprind detaliile, peisajele și nivelul de bucurie din interiorul meu altfel cu ajutorul unui viewfinder.

Foarte rapid apoi discuțiile despre fotografie și natură au căpătat contur, mai ales în contextul în care mă întrebam „Cum de nu știe mai multă lume despre peisajele din zona asta?!”și ce ar însemna pentru dezvoltarea unui altfel de turism aici.

Aproape un an mai târziu, într-o zi friguroasă în februarie 2024, povesteam despre asta cu April, pe o bancă din parc, savurând o cafea to-go. Ea a zis: „Ce tare! Hai să facem!” Și asta a fost scânteia care a deschis un folder în Google Drive intitulat simplu „Ture foto analog”, care conținea prima schiță conceptuală a unei… experiențe, unui spațiu care îmbină fotografia analog cu exerciții de mindfulness în natură.

Pe atunci, eram în timpul primului meu sabatic. Asta m-a ajutat să mă hotărăsc să dau viață ideilor pe care le țineam ascunse de frica eșecului. Sunt o perfecționistă în curs de recuperare și parte din „tratamentul” auto-prescris este să experimentez de dragul experimentării- cu joacă, curiozitate și multă bucurie.

Analog Valley s-a născut până la urmă datorită prieteniei și a pasiunilor noastre comune, având în primul și primul rând sens pentru noi. Împreună, am creat un spațiu care îmbină frumusețea naturii, arta fotografiei analog și exersarea trăitului în prezent, cu dorința de a conecta oamenii prin povești și valori profunde. Cea mai mare bucurie a fost că nu a rămas sensul doar la noi!

Marius, cu pasiunea lui pentru fotografia pe film și curiozitatea de a explora tehnici noi, aduce un plus de profunzime artistică fiecărui cadru. Răzvan, cu dragostea lui pentru natură și capacitatea de a descoperi locuri ascunse, ne inspiră să găsim mereu noi destinații și să transformăm fiecare tură într-o experiență memorabilă.

Eu am adus în proiect viziunea, experiența mea în business development și dorința de a construi o comunitate în jurul valorilor noastre, la noi acasă. April, cu talentul ei creativ, ne-a oferit logo-ul care ne reprezintă perfect – un simbol al autenticității și colaborării noastre.

Analog Valley

Povestește-ne, pe îndelete, în ce constă proiectul Analog Valley? Cui se adresează și cum se defășoară lucrurile?

Analog Valley este mai mult decât un proiect – este un spațiu de întâlnire între natură, fotografie și oamenii care doresc să se (re)conecteze cu ei înșiși și cu lumea din jur. Își are rădăcinile în Valea Jiului, unde munții și pădurile ne inspiră zi de zi.

Aici, la intersecția dintre hiking, fotografia pe film, dezvoltarea personală și turismul autentic, am creat un loc unde timpul pare să stea pe loc, iar fiecare pas devine o oportunitate de a privi lumea cu alți ochi.

Chiar dacă numele Analog poate sugera doar fotografia pe film, pentru noi este mult mai mult. Este un simbol al ritmului lent, al trăirii în prezent și al unei experiențe care te ajută să te deconectezi de agitație și presiunea unei vieți trăite în fugă. Fotografia este doar un pretext pentru a trăi profund fiecare moment, a privi cu atenție detalii ce altfel ar putea trece neobservate și a descoperi frumusețea cotidianului, cu un aparat analog în mână.

Proiectul a început cu ideea unor ture de o zi sau de weekend, în care oamenii să meargă alături de noi pe traseele noastre preferate. Noi punem la dispoziție aparatele de fotografiat, filmele alb-negru de 36 de cadre și developarea și scanarea lor, iar ei captează peisajele montane care îi înconjoară. Pe lângă asta, mai oferim un picnic pe care să-l savureze într-un loc pitoresc sau o masă copioasă și 2 nopți de cazare în mijlocul naturii, în cazul experienței de weekend.

După anul de probă 2024, ne-am dat seama că ne putem duce în foarte multe direcții pline de posibilități. Feedback-ul primit de la oamenii care ne-au descoperit, cererile de experiențe personalizate și dorința de a extinde proiectul ne-au inspirat să gândim și noi oferte.

În prezent, lucrăm la un program special pentru părinți și copii, unde familiile vor veni să petreacă o săptămână în natură, lângă un pârâu de munte, cu activități gândite pentru toate vârstele. Ne dorim să fie un loc în care să se creeze amintiri de neuitat și să se învețe împreună, iar fiecare zi petrecută aici să fie o lecție despre răbdare, simplitate și conexiune.

De asemenea, suntem la doar două săptămâni distanță de prima noastră expoziție de fotografie, care va avea loc la Teatrul din Petroșani, noul nostru partener și susținător. Este o oportunitate de a arăta lumii ce înseamnă Analog Valley și de a aduna o comunitate sub același acoperiș, în fața unei multitudini de perspective asupra aceluiași loc. În plus, avem planuri mari pentru anul acesta: workshop-uri de storytelling, tabere în natură centrate pe învățare experiențială și ateliere de fotografie – de la cum funcționează un aparat pe film până la developare lui și procesarea imaginii finale.

În spatele fiecărei ture foto, workshop sau eveniment, vrem să reunim oameni care își doresc să învețe unii de la alții, să împărtășească povești și să creeze amintiri – cu generozitate și vulnerabilitate.

Iar echipa noastră mică și hotorâtă este cea care face totul posibil. De multe ori poate fi copleșitor, dar cu fiecare pas făcut împreună, cu încurajările și sprijinul reciproc, proiectul crește organic și sustenabil. Și, poate cel mai frumos lucru, este că am întâlnit oameni minunați pe drum, iar alături de Ioana Guică, cu care ne-am conectat extraordinar, împletim Eat to Connect și Analog Valley într-un univers mai larg, de creștere și conexiune.

Pentru experiența de weekend pe care am avut-o pe 29 noiembrie – 1decembrie la Birds House în Parâng, ne-am bucurat cu toții de deliciile pregătite de ea, care au fost gândite să corespundă momentelor de călătorie pe care le-am parcurs împreună. Asta a fost prima noastră colaborare și a fost clar că ne potrivim atât de bine încât am devenit o echipă într-un mod complet natural și firesc. Ce bucurie că vom putea oferi din magia descoperită și următorilor participanți la ieșirile noastre! Sunt atât de recunoscătoare!

Cui se adresează acest proiect? Ei bine, răspunsul este simplu: tuturor celor care simt că natura și fotografia pot aduce ceva special în viața lor. De la iubitorii de natură, la cei care nu au tras niciodată pe film și vor să încerce, la amatori sau fotografi profesioniști care vor să își schimbe perspectiva. Și pentru că ne-am dorit să fim accesibili tuturor, am gândit două opțiuni: o tură de o zi pentru cei din Hunedoara și județele învecinate care pot ajunge mai rapid, dar și o variantă cu cazare pentru cei care vin din alte colțuri ale țării, pentru ca toți să se poată bucura de o zi întreagă în natură alături de noi plus alte activități conexe.

Analog Valley este, de fapt, un loc unde oamenii vin nu doar pentru a fotografia peisaje, ci pentru a trăi o experiență care le va rămâne în suflet. Un loc în care te oprești, privești, simți și te reconectezi – cu tine, cu ceilalți și cu lumea din jur.

Ce vă leagă de Valea Jiului? De ce ați ales acest loc pentru organizarea ieșirilor de fotografiat în natură?

Valea Jiului este, în multe feluri, inima proiectului nostru. Pentru Răzvan și Marius, rădăcinile lor sunt aici – amândoi s-au născut în Petroșani și au crescut în mijlocul acestor munți, respirând aerul locului și îndrăgostindu-se de natură. Răzvan este, de fapt, ceea ce eu numesc un „nature boy” autentic – dacă ar putea, și-ar petrece fiecare zi pe crestele munților sau rătăcind prin păduri.

Iar legătura dintre el și Marius este mai mult decât o simplă prietenie; spun despre ei că sunt frați din alte mame și alți tați, iar această conexiune adâncă a devenit un catalizator pentru proiectul nostru.

Eu, pe de altă parte, am venit aici dintr-un loc complet diferit. Sunt din Drăgășani, județul Vâlcea, un orășel de la deal, mult mai mic decât Petroșaniul. Până în 2022, nici măcar nu știam unde este Petroșaniul pe hartă, darămite în ce județ se află. L-am descoperit datorită lui Răzvan, iar când am ajuns pentru prima oară aici, în noiembrie, peisajul mi s-a părut sumbru, gri și rece. Eram sceptică. Mutarea mea s-a produs într-o perioadă în care toate culorile naturii păreau estompate.

Dar lucrurile s-au schimbat treptat. Prietenii și familia lui Răzvan m-au primit cu brațele deschise, iar asta mi-a dat curajul să încep să privesc zona cu alți ochi. Apoi, odată cu venirea primăverii, am descoperit frumusețea ei adevărată: păduri nesfârșite, creste impunătoare, poteci ce păreau să ducă spre povești uitate. M-am îndrăgostit – de Răzvan, de natură, dar și de potențialul acestei zone.

Valea Jiului este un loc care renaște, o comunitate care încearcă să treacă de la o economie bazată pe minerit la una ce sperăm că va include turism, cultură și sustenabilitate.

Aici am descoperit pentru prima oară povestea momârlanilor (nici tu nu știi ce înseamnă asta?), tradițiile și bogăția culturală a locului. Mi-am dorit să prind rădăcini aici și să contribui la această transformare, să arătăm lumii că Valea Jiului nu este doar un „peisaj gri” cum e uneori perceput, ci un loc plin de culoare, povești și oportunități.

Proiectul Analog Valley este modul nostru de a sărbători această zonă. Prin ieșirile de fotografiat, vrem să împărtășim cu ceilalți frumusețea muntelui, să îi ajutăm să descopere natura în ritmul ei firesc și să creeze conexiuni profunde – cu locurile, cu oamenii și cu ei înșiși.

Ce reprezintă pentru voi fotografia? Care este rostul imaginii în acest context?

Pentru fiecare dintre noi, fotografia are o semnificație diferită. Pentru Marius, este totul – un mod de a vedea lumea prin cadre, de a observa detalii care altfel ar putea trece neobservate. El își trăiește viața cu ochii setati pe „compoziție,” iar aparatul foto este, în esență, o extensie a lui.

Pentru Răzvan, fotografia este o formă de exprimare. Este felul lui de a oferi celor din jur o privire în lumea sa, de a împărtăși o secundă din experiențele pe care le trăiește. Fiecare cadru pe care îl face este ca o fereastră către momentele care îl inspiră și îl definesc.

Pentru mine, fotografia este o modalitate de a mă ancora în prezent. Este un exercițiu de atenție, o pauză în mijlocul ritmului alert al vieții. Atunci când țin un aparat analog în mână, simt că timpul încetinește și că fiecare detaliu capătă greutate – lumina care cade pe frunze, liniștea muntelui sau sunetul pașilor pe potecă. Fotografia devine un fel de jurnal al momentelor care merită păstrate.

Imaginea rezultată din pelicula arsă este, pentru noi, finalul unei călătorii. Când mergem în turele noastre foto, nu punem accentul pe rezultat, ci pe călătorie. Fotografia este doar ancora care ne transportă înapoi în timp, în toată complexitatea acelui moment: mirosul de pădure, aerul rece al dimineții, emoția unei priveliști sau culorile care ne-au înconjurat – chiar dacă poza e alb-negru.

În esență, fotografia, așa cum o trăim noi în Analog Valley, este o invitație de a fi mai prezenți, de a observa și de a păstra fragmente din momentele care contează cu adevărat.

Analog Valley

Analog Valley

Ca parte a proiectului Analog Valley, recomandați participanților să folosească aparate foto pe film și să facă fotografii alb-negru. Ce v-a determinat să faceți această alegere și mai ales, cum este ea primită de participanți, având în vedere că tot mai mulți oameni folosesc telefonul pentru foto sau aparate foto digitale?

Într-o lume dominată de instantaneu și de imagini produse cu o ușurință aproape copleșitoare, aparatele pe film sunt ca o invitație de a încetini și de a redescoperi farmecul procesului. Da, sunt neconvenționale, uneori chiar incomode, dar tocmai asta le face speciale.

Întregul ritual – scoaterea aparatului din buzunar, alegerea cu grijă a cadrului, fiindcă ai doar 36 de încercări, interacțiunea cu butoanele aparatului și bâzâitul rolei de film care se încarcă – te forțează să fii prezent.

Este o experiență care contrastează puternic cu gestul automat de a scoate telefonul, powered by AI, și de a trage zeci sau sute de cadre în căutarea „perfecțiunii.” Pentru fotograful amator, acest exces poate diminua farmecul procesului creativ. În schimb, cu un aparat pe film, fiecare fotografie devine o decizie, o poveste care se scrie lent, iar asta schimbă complet relația cu imaginea.

Alegerea filmului alb-negru a venit, de asemenea, natural. Avem resursele și capacitatea de a procesa filmul in-house, ceea ce înseamnă că suntem implicați în fiecare pas al procesului – de la apăsarea butonului până la momentul în care ținem în mână fotografia finală. Marius este vrăjitorul care ne-a învățat cum să facem asta. Spre deosebire de procesarea filmului color, care este mai complicată și mult mai toxică pentru mediu, filmul alb-negru este mai prietenos cu natura și păstrează simplitatea unui proces clasic.

Dar mai este ceva. Fotografia alb-negru are o putere aparte. Ea nu doar că oferă un aer nostalgic, dar lasă loc misterului.
Nuanțele de gri pot atât să dezvăluie emoții, cât și să ascundă detalii, oferind privitorului libertatea de a interpreta și de a imagina.

Fiecare fotografie devine astfel mai mult decât o imagine – devine o poveste incompletă, care așteaptă să fie continuată de ochii și inima celor care o privesc.

Cum primesc participanții această alegere? La început, mulți sunt sceptici. Aparatele pe film li se par complicate, limitative sau prea „vechi” pentru vremurile noastre. Dar, pe măsură ce încep să le folosească, descoperă farmecul lor. Pentru unii, procesul devine terapeutic – acel timp suplimentar necesar pentru a gândi un cadru îi ajută să se relaxeze și să fie mai conectați la moment. Iar când primesc imaginile developate, reacția lor spune tot: surpriză, bucurie, uneori chiar mândrie. Este ca și cum ar descoperi un mod nou (sau vechi) de a privi lumea.

Pentru noi, această alegere este mai mult decât o preferință tehnică. Este o parte esențială din viziunea Analog Valley – un mod de a aduce oamenii mai aproape de natură, de ei înșiși și de momentele care contează cu adevărat.

Proiectul vostru se încadrează într-o filozofie de viață ce valorizează frumusețea (adesea) uitată a vieții, conectarea cu natura și cu tine însuți. Ce sfaturi ai da oamenilor pentru a se putea rupe, măcar din când în când, de ritmul nebun al vieții moderne citadine?

Primul pas este simplu: ieși afară. În lumea vestică, există deja conceptul de „mental health walk,” iar noi credem cu tărie că o simplă plimbare poate face minuni pentru suflet. Pune-ți telefonul pe modul avion, măcar pentru 5 minute pe zi, și lasă-te purtat(ă) de liniștea momentului. După o săptămână, acest obicei poate deveni o mică evadare pe care chiar o vei aștepta.

Pentru cei care nu au munții la o aruncătură de băț, ca noi, plimbările prin spații verzi pot fi un adevărat balsam pentru minte. Parcurile, grădinile sau chiar o stradă cu copaci pot deveni sanctuare pentru ochii obosiți de ecrane și pentru mintea copleșită de zgomotul orașului. Nu trebuie să cauți locuri spectaculoase – frumusețea stă, de multe ori, în lucrurile mărunte pe care le trecem cu vederea.

Dacă te plimbi într-un parc, încearcă să observi detaliile: forma crengilor unui copac, modul în care lumina filtrează printre frunze sau mișcarea delicată a ierbii sub adierea vântului. În loc să privești doar înainte, privește în jur și chiar pe jos – poate descoperi un element familiar într-o ipostază nouă sau un colț de natură care îți vorbește (altfel) atunci când îi acorzi atenție.

Conexiunea cu natura nu trebuie să fie complicată sau planificată. Ea există, noi facem deja parte din natură și ea din noi. Este mai degrabă un exercițiu de prezență și (re)amintire. Învață să încetinești. Într-o lume care ne împinge constant să facem mai mult, să fim mai rapizi și mai productivi, acest simplu act de a opri ritmul devine un act revoluționar care-ți creează spațiul să pui întrebarea „dar eu cum vreau să-mi trăiesc momentul acum și aici?”.

Și, mai presus de toate, încearcă să-ți creezi propriile momente de mindfulness, fie ele oricât de scurte. Uneori, simpla decizie de a închide notificările, de a te plimba fără destinație sau de a te opri să asculți sunetele mediului în care te afli poate fi suficientă pentru a-ți oferi o stare de liniște și claritate.

Asta facem și noi cu Analog Valley. Prin turele noastre foto, îi încurajăm pe oameni să se oprească, să privească, să simtă și să-și dea permisiunea doar să fie.

Cred că frumusețea vieții începe să se dezvăluie în momentul în care îți acorzi răgaz să o observi cu adevărat.

Cum a fost primită inițiativa voastră, care este feedback-ul primit de la participanți?

Fiind la început de drum, ne-am confruntat cu câteva provocări, mai ales în alegerea momentelor potrivite pentru ieșirile noastre. Chiar și așa, am fost surprinși de deschiderea și curiozitatea oamenilor care au acceptat „provocarea” de a încetini ca să stea locului măcar un pic.

Fiecare tură pe care am organizat-o a avut un farmec aparte, ca o fotografie pe film – unică, irepetabilă, surprinzând mereu ceva diferit. La finalul fiecărei ieșiri, feedback-ul a fost întotdeauna pozitiv. Am auzit des cuvintele „Când mai faceți asta? Vreau să vin din nou!” Asta ne-a confirmat că ceea ce facem are sens și impact. Oamenii s-au bucurat de timpul petrecut cu noi, de ritmul lent al turelor și de conexiunea pe care au simțit-o – atât cu natura, cât și cu ei înșiși.

Inițiativa noastră a atras atenția și a celor care ne urmăresc online. Am primit o mulțime de cereri de la oameni care doresc să participe la viitoarele noastre experiențe, dar și de la cei care văd potențialul proiectului și vor să colaboreze cu noi. Este o bucurie să vedem cum proiectul nostru, născut dintr-o pasiune comună, începe să fie perceput ca o inițiativă valoroasă și de impact.

Care ar fi cel mai mare vis pe care ți-ai dori să-l îndeplinești legat de acest proiect, ni-l poți împărtăși?

Visul meu pentru Analog Valley este să crească într-un mod organic și să adune în jurul său o comunitate solidă, pasionată și conectată. Vreau să împărtășesc cu cât mai mulți oameni frumusețile ascunse ale Văii Jiului, iar asta cu ajutorul și colaborarea localnicilor și afacerilor lor locale. Și, de ce nu, ei la rândul lor să redescopere ceea ce au chiar în spatele curții și are nevoie să fie valorizat, pentru binele comunității. Mi-ar plăcea ca ei să se simtă mândri de locul lor, să vadă cum alți oameni din întreaga țară vin aici, admiră și apreciază ceea ce Valea are de oferit.

La fel, îmi doresc să devenim reper ca furnizori de serviciu pe acest concept de fotografie analog ca mediu și instrument folosit în sprijinul dezvoltării personale și educării și să oferim pachete de experiențe tailored pentru organizații și companii care au oamenii și bunăstarea lor în centrul filozofiei.

Ironia face că, deși lucrăm cu fotografii alb-negru, Analog Valley reușește să comunice cele mai vii culori ale acestui loc. Natura, tradițiile, poveștile și, mai ales, oamenii de aici sunt elemente care merită să fie descoperite și celebrate.

Dacă mă gândesc la viitor, îmi imaginez un centru de educație alternativă care să devină o inimă a comunității. Un loc deschis tuturor vârstelor, unde să putem aduna metode, resurse, instrumente și perspective care să inspire un mod de viață mai sănătos, bazat pe consum responsabil, respect, colaborare în loc de competiție și sustenabilitate. Îmi doresc ca acest centru să fie mai mult decât un spațiu fizic – să fie un hub de idei, creativitate și conexiune.

Vreau să formăm o echipă mare, care să lucreze împreună cu pasiune, să construim proiecte care să aibă un impact real și să generăm suficient profit pentru a susține totul pe termen lung. Nu știu exact în ce se va materializa acest vis, dar știu că este posibil, iar fiecare pas pe care îl facem acum cu Analog Valley mă duce mai aproape de această viziune.

Ce alte inițiative de slow living îți plac și le recomanzi?

Hmmm… trebuie să recunosc că, de când nu mai locuiesc într-un oraș mare și accesul meu la o viață socială bogată este redus, nu mai sunt neapărat la curent cu ce anume mai este acum pe piață.

Cu toate acestea, am încercat câteva lucruri care mi-au transformat viața și altele pe care le am pe lista de explorat în viitor.

Primul lucru care îmi vine în minte este sabaticul. Știu că nu toată lumea își permite financiar să ia o pauză de la muncă, dar dacă ești în poziția de a face asta, vreau să-ți spun că merită din plin. Este mai simplu decât pare, dacă îți propui cu adevărat și îndrăznești să faci primul pas. Pentru mine, sabaticul a fost mai mult decât odihnă – a fost un moment de recalibrare completă. Mi-am schimbat relația cu timpul, munca și propriile priorități. După această pauză, nu mai pot trăi ca înainte, în ritmul obositor al „curselor de hamsteri” care nu duc nicăieri care să aibă cu adevărat sens.

Un alt lucru care mi-a adus bucurie a fost sportul. Nu am fost o persoană sportivă – în afară de dans, pe care l-am practicat 15 ani, nu aveam alte activități fizice dedicate. Dar de când locuiesc aici, am descoperit sala de cățărat, bazinul de înot, drumețiile și chiar stâncile care așteaptă să fie cucerite (încă lucrez la asta!). Fiecare dintre aceste activități m-a ajutat să încetinesc ritmul, să fiu mai prezentă și să mă bucur de mișcare, mai ales dacă le practic afară.

Gătitul în familie sau cu prietenii este altă inițiativă care aduce calm și conexiune. Timpul pe care-l petrecem împreună, creând ceva de la zero, având răbdare cu ingredientele pe care le pui laolaltă să se transforme într-un preparat delicios, îmi liniștesc sistemul nervos, mai ales că iubesc să gătesc și să mănânc. Pentru mine, e un mod super eficient de a transforma un obicei zilnic într-o experiență intențională.

Vorbind de intenție, cred că a încetini începe cu dorința sinceră de a trăi altfel. Nu există o rețetă universală – cheia este să-ți propui, la nivel de energie, să schimbi ritmul și să asculți mai bine de tine. Când plantezi această sămânță, vei începe să recunoști ce funcționează pentru tine și să urmezi acele invitații subtile ale propriei tale ființe.

În final, vreau să menționez câteva practici somatice care m-au ajutat: atenția la respirație, stretching, yoga, mersul pe jos – orice ajută să cobori din minte în corp. Este un exercițiu simplu, dar incredibil de eficient pentru a te împământeni și a găsi liniștea în mijlocul agitației.

În cele din urmă, slow living nu este despre a copia ce fac alții, ci despre a găsi acele momente care te aduc mai aproape de tine.

Ce ai frumos astăzi?

Interviul ăsta. Și visurile pe care le-am așternut aici pentru voi, pentru noi și pentru Univers, ca să conlucrăm în cel mai bun și eficient mod ca să transformăm viziunea în realitate.

Și recunoștință pentru comunitatea aia de care am tot povestit, care se adună ușor ușor în jurul nostru. Orice îndoieli sau temeri aș fi avut la început și chiar la finele anului trecut, ele nu mai există. Sunt absolut convinsă că deja am reușit, so there’s no failing from here on out.

Fotografii: arhivă Oana Mitruț- Băhnărel

Andreea Mira
Andreea Mirahttps://andreeamira.ro/
Creatoare de povești scrise și vizuale. Fotografă de food (aruncă un ochi pe www.instagram.com/andreea.mira), food blogger @www.infarfurie.ro și profesionistă în comunicare cu peste 15 ani de experiență. Sunt mamă a doi copii minunați care mă ajută adesea să văd lumea cu alți ochi. Îmi place să beau cafea, să alerg dimineața, să admir case vechi și să descopăr poveștile celorlalți.