Imaginează-ți un loc călduț, în care plutești fără niciun efort, cu liniște deplină, cu lumină difuză sau fără. Un loc în care ești doar tu, în care îți poți elibera mintea de orice gând sau frământare. În care corpul devine ușor, relaxat total, iar în urechi nu auzi decât sunetul inimii care bate. Poți medita, te poți concentra asupra unui lucru important pentru tine sau îți poți goli mintea de orice.
Da, acest loc există, iar experiența poartă numele de terapie prin plutire.
Scurtă istorie
Terapia prin plutire este relativ nouă pentru români, deși bazinul de plutire („isolation tank”) a fost inventat în anul 1954 de John C. Lilly (doctor neuropsihiatru) ca metodă de experimentare a deprivării senzoriale (el vrând să observe cum funcționează creierul atunci când nu mai suntem supuși niciunui stimul extern).
Abia din 1972, la inițiativa lui Glenn Perry, bazinele de plutire au început să fie comercializate pentru a fi utilizate de publicul larg. În România, primul centru de plutire a fost inițiat la Brașov, în 2015.
Zen Float Spa
Proiectul Zen Float Spa a fost lansat în anul 2018 de către Georgiana Bălu, după ce anterior citise pe internet despre acest tip de terapie și pe care a și testat-o în 2015, la centrul deschis în Brașov.
„Mi s-a părut foarte interesant când am citit, am rezonat foarte mult cu experiența asta: întuneric, liniște, apă călduță, sare… a fost așa, un mix foarte reușit. E incredibil cum o terapie atât de simplă și cu atât de multe beneficii nu e aproape deloc cunoscută de oameni, nici eu nu o știam atunci. Și am plecat de acolo cu gândul acesta, cu intenția să fac un centru de plutire”, povestește ea.
Începutul
Momentul a fost oportun pentru că Georgiana lucra într-o corporație, într-o activitate în care nu se mai regăsea și se simțea „profund nefericită„. După ce a rămas însărcinată și a născut, nu s-a mai întors la job și și-a canalizat energia pentru a deschide și ea un centru de plutire, aici, în București.
„Ce mi s-a părut amuzant e că atunci când eram mică, îmi plăcea foarte mult să stau în cadă, să fac baie. Eu am fost destul de înaltă tot timpul și mă deranja foarte tare că nu încăpeam cu totul. Mi-aș fi dorit o cadă mare în care să pot să stau fără sa mai ating de nimic cu picioarele, cu mâinile… și uite, s-a întâmplat în cele din urmă :)”, spune Georgiana amuzată.
Aproape 2 ani a căutat un loc potrivit pentru găzduirea acestui centru, pentru că trebuia să întrunească mai multe condiții, cum ar fi zona liniștită (fără zgomot de trafic), spațiul pretabil la amenjarea incintelor de plutire, să îi fie aproape de casă și accesibil clienților din perspectiva transportului.
Pentru amenajarea spațiului, echipare și metodologie, Georgiana a avut sprijinul centrului din Brașov. A avut permanent sprijin și încredere din partea soțului, deși el are și un job full time.
„A fost o experiență foarte interesantă atunci când am făcut locul acesta, a fost totul nou. Nu am fost pregătită pentru absolut nimic din ce urma. E un business total atipic.
Eu nu l-am văzut ca pe un business, l-am văzut inițial ca pe ceva care trebuie să ajungă la oameni. Ceva de care oamenii ar trebui să știe pentru că ar putea să îi ajute foarte mult.
Și pentru că de la relaxarea asta pleacă totul în viața noastră, în funcție de cât suntem de bine suntem cu noi, cu corpul nostru, de cum ne simțim cu noi, toate celelalte lucruri din viața noastră, tot – decizii, relații – pleacă de la starea noastră de bine, de la sănătatea noastră”, povestește Georgiana.
Caracteristicile terapiei prin plutire
Terapia prin plutire presupune plutirea într-un bazin (care poate lua diverse forme, de la piramidă la cameră sau capsulă), în care este apă cam de 25-30 cm și 500 kg de sare Epsom (da, ai citi bine, apa dintr-un singur bazin conține jumătate de tonă din această sare specială).
Cantitatea mare de sare dizolvată duce la creşterea densităţii lichidului, de aceea plutirea se face fără niciun efort.
Sarea Epsom (sau sulfat de magneziu) este o sare de magneziu care se utilizează la scară largă pentru wellness și terapii (detensionare, ameliorarea durerilor musculare și osteoarticulare, remineralizare, curățarea și tonifierea pielii). Termenul provine de la numele orașului Epsom din Surrey, Anglia, unde a fost descoperită inițial.
Camerele/bazinele sunt bine izolate fonic, pentru a nu lăsa ca sunetele din mediul ambiant să interfereze cu liniștea din timpul plutirii, au o lumină pe care o poți regla ca intensitate sau o poți reduce la zero dacă vrei, iar temperatura apei este apropiată de cea a corpului uman, aproximativ 35 de grade, astfel încât să nu simți senzație nici de frig, dar nici de căldură excesivă.
Apa în care se pluteşte este sterilizată între sesiunile de plutire prin multiple filtrări: filtre pentru particule, filtru cu lampă UV (cu ultraviolete) şi de o instalaţie dezinfectantă prin ozonificare, la care se adaugă soluţia salină care în sine are proprietăţi antibacteriene
O ședință durează 60 sau 90 de minute, la care se mai adaugă timpul pentru duș și uscare.
Beneficiile terapiei prin plutire
„Creierul nu mai percepe nicio senzație, nici tactil (pentru că apa este la temperatura corpului), nici vizual (pentru că e întuneric), nici auditiv (pentru că e liniște), deci practic prin deprivarea aceasta senzorială, creierul începe niște activități pe care el e proiectat să le aibă, dar pe care nu le poate face în condiții obișnuite de stimuli din exterior pentru că se concentrează pe stimulii respectivi.
Și atunci, toată atenția și toată energia se duce în partea aceea. Atunci când te rupi de toți stimulii externi, creierul începe să intre în modul de reparare, de auto-vindecare, își face un fel de scan și vede care sunt problemele”, explică Georgiana.
Terapia prin plutire ajută la:
- reducerea stresului și a anxietății
- reducerea stărilor de agitatie, insomnie
- intrarea într-un stadiu profund de meditație
- stare de relaxare totală (prin eliminarea stimulilor externi)
- recuperare în cazul efortului fizic prelungit
- energizare și putere de focusare.
Tu ai experimentat până acum terapia prin plutire? Împărtășește-ne în comentarii!
fotografii: Petre Vînătoru, Andreea Mira Photography