Dacă nu ți-ai fi imaginat că ar exista o legătură între pian și autism, vei fi surprins să afli că există și că se numește “piano therapy”.
Tatiana Dănciulescu, psihopedagog și logoped, este cea care a descoperit piano therapy, această metodă terapeutică complementară pentru a îmbunătăți starea copiilor diagnosticați cu autism.
Terapia a fost dezvoltată în anul 2014, fiind înregistrată și la OSIM. Validarea Piano therapy și pe plan internațional a venit în 2022 când studiul a fost publicat în Elsevier, cel mai mare portal de articole științifice din lume.
Citește interviul de mai jos pentru a afla cum a descoperit Tatiana conexiunea dintre cântatul la pian și îmbunătățirea stării copiilor cu autism și cum acționează mai exact piano therapy.
Curatorialist: Ești psihopedagog și logoped – ce te-a determinat să alegi aceste specializări?
Tatiana: Da, sunt psihopedagog – logoped, acreditat de Colegiul Psihologilor din România. Am optat pentru acest domeniu deoarece mi-am dorit să ajut fiecare copil cu care interacționez să aibă o voce. Și, când spun asta, mă refer atât la dezvoltarea unui limbaj expresiv, cât și la a le insufla copiilor încredere și curaj.
Cum vezi legătura între pian și psihoterapie, ce le aduce împreună în tratarea copiilor cu autism sau alte tulburări? Cum ți-a venit ideea unei terapii prin folosirea pianului?
Piano Therapy este o metodă terapeutică dedicată copiilor diagnosticați cu autism, care are ca scop dezvoltarea motricității, a limbajului, atenției și îmbunătățirea comportamentului, cu ajutorul pianului. Această metodă folosește tehnici din analiza comportamentală aplicată și este adaptată nevoilor fiecărui copil.
Spre deosebire de cursurile de pian, unde obiectivul participanților este de a-și însuși cât mai multe cunoștințe muzicale și de a face performanță, la orele de piano therapy scopul este ca cei mici să își îmbunătățească abilitățile și să se bucure de muzică.
Practic ce face diferența între o lecție de pian și o ședință de piano therapy este chiar această componentă de terapie. Pot spune că Piano Therapy a fost mai mult un proces decât o idee.
Acum aproximativ 12 ani lucram ca terapeut ABA cu copii diagnosticați cu autism și am observat, interacționând cu ei, cât de bine reacționează la muzică. Atunci am simțit nevoia unei metode structurate, care să imbine pianul, cu analiza comportamentală aplicată și cu logopedia, terapii fără de care un copilaș diagnosticat cu TSA nu ar putea să se dezvolte, așa a luat naștere metoda Piano Therapy.
Care a fost relația ta cu pianul de-a lungul vieții, când ai învățat să cânți la pian și ce a reprezentat muzica de pian pentru tine, atunci și acum?
Prima poză cu mine pe care o am este de la vârsta de un an, când țineam în mână un acordeon. Muzica a fost prezentă în viața mea de timpuriu. La vârsta de 4 ani am început cursurile de pian, la o scoală de muzică, apoi la vârsta de 6 ani am fost admisă la liceul de muzică „Margareta Sterian” din Buzău, secția pian principal, liceu pe care l-am si absolvit.
Pianul a reprezentat pentru mine cel mai bun prieten. Am fost un copil introvert, iar muzica mă ajuta sa mă exprim. Atunci când eram supărată cântam la pian, când eram entuziasmată, cântam la pian, era cea mai minunată activitate pentru mine.
Din păcate, maniera în care am studiat muzica a fost una rigidă, ni se impunea un anumit repertoriu, aveam stresul examenelor semestriale, trebuia să avem o tehnică impecabilă și nu puteam să explorez așa cum mi-aș fi dorit acest instrument.
Însă atunci când am putut, am ,,evadat” și am creat un întreg univers în jurul acestui instrument minunat!
Cum a fost prima experiență de aplicare a acestei terapii asupra cuiva ? Cum s-a desfășurat și care au fost rezultatele obținute?
Prima experiență a fost cu un băiețel diagnosticat cu autism, care adora muzica, dar care avea foarte multe comportamente stereotipe, își flutura mâinile, avea ecolalie întârziată, rostea cuvinte fără sens, nu reușea sa stea pe scaun mai mult de câteva secunde etc.
Primele rezultate s-au văzut după aproximativ 2 luni. De fiecare dată când simțea nevoia să își fluture mâinile, cânta la pian și își mișca degetele, având o activitatea funcțională. Comportamentele stereotipe s-au redus semnificativ în timp și a reușit să își dezvolte motricitatea fină, răbdarea, atenția și limbajul.
În tot acest timp, părinții erau prezenți în timpul ședințelor și m-am asigurat că planul de intervenție și exercițiile propuse sunt în concordanță cu nevoile copilului.
Când ai demarat Asociația Piano Therapy și cum a fost întregul proces de legitimare și înregistrare la OSIM a acestei noi categorii de terapie?
În 2014 am înregistrat metoda Piano Therapy la OSIM, iar în 2016 am deschis Asociația Piano Therapy, deoarece mi-am dorit să existe un loc unde copiii diagnosticați cu autism să își urmeze pasiunea pentru muzică și să își dezvolte abilitățile prin ședințe de piano therapy.
Procesul a fost unul anevoios, însă nu mi-a trecut nici o secundă prin minte să renunț, am știut că trebuie să fac asta.
Cum a fost primită în România această nouă terapie pentru copii? Dar în plan internațional?
Inițial, în Romania a fost primită cu un oarecare scepticism, apoi au inceput ușor, ușor să se umple centrele pentru copii diagnosticați cu autism cu piane, după care, când terapeutii au realizat ca doar să ai un pian, nu ajuta, Metoda Piano Therapy a inceput să fie din ce în ce mai interesantă.
În momentul de față putem spune că avem o relație foarte bună cu majoritatea specialiștilor care lucrează cu copilașii diagnosticati cu autism, suntem bucuroși că și medicii specialiști recomandă din ce în ce mai mult Metoda Piano Therapy și începem să facem parte din echipa multidisciplinară, ceea ce ne bucură.
În plan international, lucrurile stau și mai bine. În 2018, mi-am dorit să duc această metoda la un alt nivel, am vrut să văd dacă rezultatele pe care le aveam cu copiii în cadrul ședințelor, pot fi validate științific. Atunci am pornit studiul științific, ,„Piano with a twist: A pilot study exploring the preliminary effects of a piano therapy program for children with autism spectrum disorder”, alături de Alexandra Zaharia, care lucrează în cadrul Universității din Geneva și care este al doilea autor al studiului.
Munca pentru acest studiu a durat 4 ani, pentru că în cercetare există anumite rigori și standarde pe care trebuie să le îndeplinești, însă studiul a fost intr-un final acceptat și publicat în Elsevier, cel mai mare portal de articole științifice din lume, în noiembrie 2022. Acum mă bucur să spun că Metoda Piano Therapy este o metodă validată la nivel internațional.
Care sunt principalele abordări folosite în aplicarea Piano Therapy și care se potrivește pentru fiecare tip de tulburare tratată?
Metoda Piano Therapy este o metodă complementară, nu alternativă, care se bazează pe principiile ABA și se adresează doar copiilor diagnosticați cu autism.
Înainte de a începe programul Piano Therapy, fiecare copil este evaluat pentru a vedea care este nivelul de dezvoltare și ce abilități trebuie să îmbunătățim, pentru a crește calitatea vieții. După această etapă, se face un plan de intervenție, pentru a putea monitoriza evoluția. Este foarte important ca cei mici să fie atrași de instrument și să le facă plăcere activitatea în sine.
Ședințele se desfășoară sub îndrumarea unui terapeut format în metoda Piano Therapy, în ritmul și modul propriu de învățare al fiecărui copil. Se recomandă 2 ședințe pe săptămână, de 50 de minute.
Cum reacționează copiii la acest tip de terapie, complet diferit de ceea ce mai există în acest domeniu și care sunt principalele beneficii constatate la aceștia?
Un copil care este diagnosticat cu TSA (tulburare de spectru autist), este îndrumat să urmeze terapie ABA si logopedie pentru a se putea dezvolta. Piano Therapy păstrează principiile acestor terapii, însă vine în plus cu elementul muzical, ceea ce adaugă bucurie și motivație în învățare.
Rezultatele studiului științific pe care l-am publicat în The Art in Psychotherapy arată că participanții care au beneficiat de ședințele de Piano Therapy au înregistrat o îmbunătățire semnificativă pe următoarele arii:
- dezvoltarea motricității
- îmbunătățirea abilităților de comunicare și a limbajului
- îmbunătățirea comportamentului adaptiv.
Persoanele diagnosticate cu autism au anumite particularități diferite de noi ceilalți, cum ar fi:
- abilitatea lor de a identifica si produce un ton muzical fară o referință externă – auzul absolut
- hipersensibilitatea la sunete
- capacitatea de a recunoaște modele repetitive și de a analiza sisteme bazate pe reguli clare.
Acestea sunt doar câteva aspecte care pot explica sensibilitatea și răspunsul lor pozitiv la Piano Therapy. Această metodă este un instrument care îi ajută în cel mai natural și frumos mod cu putință să își folosească abilitatea lor forte, „talentul muzical”.
Care este feedback-ul părinților despre efectele Piano Therapy?
Feedback-ul este unui pozitiv, avem o relație extraordinară cu părinții, majoritatea văzând rezultatele muncii noastre și bucuria copiilor, au cumpărat si acasă un pian, pentru a-și ajuta copiii să continue și acasă ce lucrăm în cadrul ședințelor.
Câți oameni sunt în echipa ta, implicați efectiv în acest proiect?
Avem o echipa formata din 5 oameni, care se implică zi de zi în această activitate, însă avem o comunitate extraordinară de părinți, voluntari, colaboratori care ne ajuta să ne ducem povestea mai departe.
Care este planul pe termen lung legat Piano Therapy, ce pași ar mai fi în dezvoltarea acestui demers?
Momentan, îmi doresc ca un număr cât mai mare de copilași diagnosticați cu TSA să beneficieze de rezultatele Metodei Piano Therapy, care este o metodă validată științific. Primul pas ar fi să introducem această metodă în cât mai multe instituții, centre, clinici, pentru a aduce Metoda Piano Therapy cât mai aproape de copiii cu TSA.
De asemenea, un alt pas ar fi să formam căt mai mulți oameni în această metodă, iar în perioada 8-10 Martie voi organiza un curs pentru cei interesati să implementeze această metodă în practica lor. Am dat deja start înscrierilor, iar cei interesați să primeasca mai multe detalii, ne pot scrie pe adresa: pianotherapyoffice@gmail.com.
Care este cea mai mare satisfacție personală legată de acest proiect, Piano Therapy?
În primul rând, rezultatele pe care le vad în rândul copiilor, apoi recunoașterea internațională a metodei și satisfacția că pot să fac ce îmi place.
Câți copii au fost tratați până acum prin această metodă terapeutică?
Sute de copilași au urmat până acum programul de Piano Therapy și sunt convinsă că in viitorul apropiat o să putem vorbi de un număr semnificativ mai mare.
Fotografii: Tatiana Dănciulescu
