Dragi părinți, jocurile video sunt un subiect complex. Există persoane care nu înțeleg cum funcționează și cum îi pot afecta pe copiii lor. Scopul acestui articolului este să puteți să faceți alegeri informate atunci când copiii voștri vă roagă să le luați jocuri video.
articol scris pentru Curatorialist de Diandra Agapie – pasionată de jocuri video de la o varstă fragedă, aceasta a analizat jocul Alice: Madness Returns, un cult clasic, în lucrarea sa de licență din cadrul programului artă și cultură de la Univeritatea din Maastricht.
Licențiată la aceeași universitate ca și curatoare, aceasta s-a concentrat pe arta digitală și new media. Odată cu întoarcerea în România, autoarea și-a făcut tranziția profesională spre design interior.
Jocurile tind să aibă o reputație negativă, deși ele sunt mai degrabă o monedă cu două fețe, cu aspecte pozitive și negative. Vom privi ambele perspective și modul în care jocurile pot fi folosite în scopuri proactive, într-un mod sănătos versus efectele negative, dependențe și expunerea la conținut nepotrivit. Indiferent că le cumpărați sau nu jocurile, copiii tot vor avea acces la ele atâta timp cât au acces la internet.
Noile generații cresc cu un acces foarte mare și nereglementat la nenumărate tipuri de conținut accesat online. Acest lucru duce la expunerea prea devreme și în mod necontrolat la un conținut care nu este menit copiilor (pornografie, standarde nerealiste, violență, provocări periculoase, socializare falsă digitală), iar aceasta are efecte negative, de exemplu dezvoltarea anxietății sociale sau manipularea distructivă a celor mici.
Fără să își dea seama, copiii aleg să trăiască într-o lume digitală, unde totul este permis și accesibil, unde capeți puteri și abilități supra-omenești și trăiești după alte reguli. Deoarece creierul nu distinge realitatea de fantezie/digital, cei mici dau copy/paste lumii digitale în lumea reală.
În concluzie, li se pare dificil să trăiască în realitate și încearcă să imite trăirile digitale în viața de zi cu zi. Ceea ce consumă digital le influențează trăirile, emoțiile, comportamentul, gândurile, etc din viață reală. Problema nu este jocul video în sine, ci modul în care este utilizat și alegerea conținutului.
Din experiența proprie cu jocurile, pot să afirm următoarele lucruri:
- Când ești mic, ai impresia că poți face față la orice
- Nu înțelegi complexitatea cu care funcționează cauza și efectul
- Ești atras de jocuri care nu sunt gândite pentru vârsta ta
- Ai acces nelimitat și nereglementat la conținut nepotrivit și exact asta îți stârnește interesul
- Urmărești intensitatea în jocuri (și în conținut online, în general)
Expunerea la conținut nepotrivit pentru copii duce la dezechilibre psihologice, emoționale și mentale, iar acestea îi vor acompania în adolescență și mai târziu în viață. Așa că susțin că ar trebui să existe o educație digitală care să îi ajute pe cei mici să se protejeze în timp ce se bucură de ceea ce tehnologia poate să ofere.
Într-o discuție despre gaming cu un psihoterapeut, am aflat principalele două motive pentru care jocurile provoacă dependență:
- Recompensa
Dacă faci X, primești Y ca și recompensă. După ce ai făcut X, fă Z ca să primești A. Jucătorul împlinește diverse misiuni și primește recompense. Doar că misiunile continuă să tot apară. Creierul devine obișnuit cu primirea recompensei și continuă să dorească acea recompensă. Iar cel mic nu mai pleacă din fața calculatorului.
2. Aspectul social
Copiii joacă multiplayer online cu mai mulți jucători. Pare că este o activitate socială, dar este de fapt o formă de izolare și de socializare superficială. Pe termen lung, poate afecta abilitățile de socializare, conectare cu alții și comunicare în viața reală.
În plus, trebuie să mai avem grijă la următoarele aspecte:
- Prea multă energie investită în jocuri duce la lipsă de energie pentru alte lucruri
- Probleme cu somnul
- Escapism dus la extrem
- Izolare
- Migrene
- Dureri de spate, ochi și mușchi
- Lipsă de mișcare
- Insuficientă disciplină și control de sine
- Dezechilibre emoționale și cognitive
- Anxietate, depresie și stres
- Desensibilizare (la violență, limbaj licențios, practici sexuale etc.)
- Căutarea obsesivă a intensității
Țineți minte că orice lucru în exces creează dependență pentru a consuma și mai mult.
Comunitatea de gaming
Aceasta are o importanță majoră în experiența utilizatorului de jocuri. Este un anturaj online, care se realizează de cele mai multe ori cu oameni străini într-un mediu în care este permis orice, fără nici o consecință.
De multe ori în această comunitate există bullying, limbaj licențios, excludere, insulte și este îngrijorător că cei care practică asta sunt alți copii și adolescenți. Aceste tipuri de comportamente se întâlnesc și la diverși streamers, adică persoane care fac recenzii/walkthroughs la jocuri, pe platforme de genul Twitch, Discord sau YouTube.
Ca să se protejeze de această comunitate, cei mici pot să joace jocuri singleplay, cu familia și/sau prietenii pe care îi cunosc în viața de zi cu zi sau online multiplayer doar în contextul în care jocul nu permite audio sau text input de la jucători.
Țineți minte că există străini online care vor să adune date personale de la cei mici, inclusiv numele, adresa, școala la care merg, numărul de telefon, poze (da, și de genul acela), datele de card sau ale părinților, etc. Cei mici sunt grupa cea mai vulnerabilă care folosește internetul, așa că trebuie învățați cât mai repede să se protejeze online.
PEGI sau Pan-European Game Information este o sursă foarte bună care vă poate ajuta în a face în continuare decizii informate legate de jocurile video pentru cei mici. Găsiți informații aici: https://pegi.info/
Aici aveți și o resursă în română: https://desprejocurivideo.ro/
Acum este timpul să vorbim despre fața pozitivă a monedei și despre avantajele pe care jocurile video pot să le aducă.
Jocurile video sunt pachete multimedia. Ele sunt o combinație de artă digitală, gameplay interactiv și mijloace de storytelling. Asta le face capabile să inspire și relaxeze, de exemplu, prin povestea pe care o spun sau prin stilul de artă ales. Dacă nu sunt consumate în exces, acestea reprezintă o formă grozavă de petrecere a timpului liber.
În plus, jocurile mai pot oferi următoarele avantaje:
- Dezvoltarea curiozității (de exemplu, prin explorarea lumii digitale)
- Îmbunătățirea coordonării ochi-mâini
- În contextul potrivit, poate să fie o activitate socială foarte plăcută
- Creșterea simțului de observație
- Dezvoltarea rezistenței la stres (aici este cu dus și întors)
- Evoluția vitezei de reacție
- Descoperirea de noi interese și aptitudini
- Apariția și/sau extinderea părților creative
- Punerea în practică a abilităților cognitive (puzzle-uri, jocuri de strategie, simulation)
- Implementarea abilităților de colaborare cu alții
- Dorința de relaxare, petrecere plăcută a timpului
- În unele cazuri, identificarea (pozitivă și/sau realistică) cu anumite personaje
- Socializarea (atâta timp cât nu dă în dependență)
Ca să puteți conștientiza corect conținutul jocurilor video pe care cei mici îl consumă și pentru a îi ajuta să se protejeze online, aveți în vedere următoarele aspecte:
Tipurile de jocuri:
Înțelegerea și diferențierea dintre diferitele tipuri de jocuri este foarte importantă pentru că ajută părinții să înțeleagă ce jocuri sunt potrivite pentru cei mici. De exemplu, cei mici se pot bucura de jocuri de tip simulare sau puzzle, dar un RPG survival sau un action-adventure shooter nu este neapărat potrivit. Alternativ, un multiplayer online de tipul battle arena sau sandbox poate să îi pună în contact cu aspectele negative ale comunității de gaming.
Următorul articol explică cele mai populare categorii de jocuri, oferind și exemple din fiecare: https://www.hp.com/us-en/shop/tech-takes/video-game-genres
Age Rating:
PEGI este organizația responsabilă de age rating. Sistemul funcționează ca și la filme. Dacă ratingul este de 16 ani, jocul X poate să fie jucat de adolescenți sau adulți, dar nu de copii sub această vârstă. https://pegi.info/page/pegi-age-ratings
Walkthroughs:
Aceasta este metoda cea mai eficientă pentru a evalua dacă un joc este potrivit sau nu. Intrați pe YouTube, scrieți numele jocului dorit, adăugați walkthrough sau gameplay și o să vă apară diferite video-uri în care puteți vedea cum este jocul.
Recenzii:
Vedeți ce spun și alții despre un joc anume. Căutați review-uri făcute pentru părinți sau care spun în mod concret dacă jocul este potrivit pentru o anumită vârstă.
Accesul la internet:
Verificați dacă jocul are acces la internet. Anumite jocuri oferă multiplayer online, dar și acces la magazinul online al consolei/device-ului.
Parental control: Despre asta găsiți mai multe pe site-ul PEGI https://pegi.info/parental-controls
Diandra Agapie este o tânără vizionară multidisciplinară. Plecată în Olanda la 14 ani, aceasta a studiat management în artă și patrimoniu cu specializare în curatorship la Maastricht University. A lucrat ca și asistent de galerie și curatoare la galeria PontArte din Maastricht, înainte să înceapă să simtă dorul față de țara în care s-a născut. Întoarsă după 9 ani din străinătate, aceasta s-a mutat la București unde a început să studieze o nouă profesie, designul de interior, pe care dorește să o practice.
Diandra ține foarte mult la aspectul multidisciplinar în orice practică a sa, luând mereu în considerație individualul, întregul și relația dintre ceea ce este individual și întregul. Toate aceste cunoștințe dorește să le dea mai departe pentru putea fi folosite în îmbunătățirea calității vieții.
O puteți găsi pe Diandra Agapie pe Instagram: @diandraagapie
