Filgud. Sau feel good, promisiunea pe care o fac fondatorii brandului de produse pe bază de plante, Filgud. Un proiect care dorește să ajute oamenii să mănânce mai sănătos și să fie mai sănătoși, să protejeze mediul și să descurajeze creșterea animalelor pentru consumul de carne.
Andrei Roșu, cunoscut în lumea sportului ca alergător la maratoane/ultra-maratoane și antrenor pentru cei care vor să se apuce de acest sport, este unul dintre co-fondatorii acestui proiect antreprenorial ambițios.
Andrei este din Brașov și s-a mutat în București o dată cu studiile. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE și, timp de 16 ani, a lucrat în domeniul bancar și leasing, în cadrul Grupului Unicredit.
Din 2016, a schimbat cursul carierei sale, devenind freelancer: a conceput câteva programe de alergare și de hrănire sănătoasă, inclusiv aplicații pentru acestea. Iar din 2018, după ce a urmat un curs de bucătărie vegană, i-a venit ideea să ofere produse alternative (vegane) celor care nu au timp sau răbdare să și le prepare singuri.
Astfel, împreună cu alți câțiva oameni care i-au împărtășit viziunea, Andrei a înființat în 2019 Filgud, iar lansarea propriu-zisă a avut loc în 2020. Proiectul a crescut an de an, având acum 12 oameni în echipă și o făbricuță de producție.
Află mai multe despre culisele acestui proiect antreprenorial și produsele Filgud de la Andrei Roșu, în interviul de mai jos.
Curatorialist: Cum a apărut Filgud, care au fost circumstanțele care te-au condus aici?
Andrei: Am renunțat la produsele de origine animală din 2011-2012, din mai multe motive. Primul a fost pentru că, în 2010, mă apucasem să fac sport, sport de anuduranță, maratoane, ultra-maratoane și observasem că funcționez mai bine cu produse vegetale. Și asta pentru că se digeră mai repede, îmi dau mai multă energie și de aceea rărisem foarte mult consumul de produse de origine animală.
Iar după ce am fost cu băiețelul nostru (între timp avem și o fetiță) la o fermă de animale, ne-a întrebat dacă puiul din farfurie este cel cu care se jucase înainte… Și atunci mi-am dat seama că este o ciudățenie și că noi, adulții, suntem într-o zonă de disonanță cognitivă în relația cu animalele. Pe de-o parte le iubim, pe de altă parte contribuim la exploatarea și omorârea lor și atunci am decis să nu mai consum carne din momentul acela.
În 2018, am făcut un curs de bucătărie vegană, care a durat 3 luni, timp în care am învățat diverse rețete pe care nu le știam. La lucrarea de absolvire am făcut, după rețeta învățată la curs, o alternativă a brânzeturilor și icrelor, un tartinabil din caju cu ceapă și mărar și o pastă de amarant care a ieșit extraordinar.
Dând-o familiei și prietenilor, am avut un feedback extraordinar, nu le venea să creadă că nu conțin produse de origine animală. După care au zis, știi, eu nu am timp să prepar așa ceva, dar dacă aș găsi, aș cumpăra cu drag. Așa a început povestea Filgud.
De ce ați ales acest nume, cu sonoritate englezească și scris neaoș, românește?
Am ajuns acolo prin mai multe încercări, după mai multe variante. Decizia finală a fost aceasta deoarece ni s-a părut că se potrivește. Ce facem noi duce la o stare de bine pentru cei care consumă aceste produse: și din punct de vedere al sănătății, și din punct de vedere al relației cu mediul și cu animalele.
De asemenea, ne-am dorit să fie o denumire pe care să o înțeleagă și un român, și un maghiar, și un britanic și cam orice om de pe planeta asta care, chiar dacă are cunoștințe limitate de limbă engleză, înțelege ce înseamnă Filgud. Și ni s-a părut interesantă și scrierea asta fonetică.
Ce înseamnă, pentru tine, un stil de mâncare sănătos?
În primul rând, înseamnă să adaptez nutriția la obiectivele pe care le am în fiecare zi, obiective legat de sport, obiective legate de viața profesională. Adică, în general, ce pun în farfurie ar trebui să îmi ofere un nivel de energie bun, să mă mențină sănătos evident pentru ca astfel pot să dau randament maxim atât în viața personală, cât și în viața profesională.
De asemenea, să fiu și un exemplu pentru copii și știi cum e, dacă ai în casă alimente sănătoase, vei mânca alimente sănătoase :), și tu, și familia ta.
Cum s-a dezvoltat proiectul Filgud în cei trei ani de la lansare? Cum au fost începuturile și care este acum stadiul de dezvoltare?
Noi ne-am înființat în 2019, dar am început să funcționăm în 2020, iar primele vânzări le-am avut în august-septembrie 2020, deci, practic, în plină pandemie.
Eu cred că s-a dezvoltat frumos și cifrele asta arată, am crescut în fiecare an spectaculos. Și asta, cred eu, pentru că oamenii au început să fie din ce în ce mai atenți la ce pun în farfurie din punct de vedere al reducerii co-morbidităților. Și evident că alimentele vegetale sunt pe lista recomandărilor medicilor din întreaga lume.
De asemenea, oamenii au devenit mai conștienți de impactul pe care creșterea animalelor îl are asupra mediului, pentru că, în afară de consumul mare de resurse, se și poluează foarte mult.
Cred că oamenii sunt din ce în ce mai atenți și la această zonă etică, realizând că nu e normal ca animalele să sufere pentru o plăcere gastronomică, nu dintr-o necesitate. În ziua de azi, ai alternative extraordinare, cel puțin la fel de gustoase, cu la fel de mulți nutrienți, cu un impact mult mai bun asupra sănătății și, atunci, de ce să nu o faci?
Iar în prezent, apropo de stadiul actual de dezvoltare, noi am început vânzând câte un borcanaș, producția inițială a fost de 16 borcane pe zi – eram foarte mândri că am atins această cantitate. Acum suntem la nivel de camioane, ceea ce este un salt spectaculos, evident.
Cum vedeți piața produselor din plante din România? Și cum au primit consumatorii români propunerile Filgud de mâncăruri pe bază de plante?
Sigur, la început, oamenii erau reticenți: cum adică alternativă de icre sau alternativă de brânză, să fie pe bază de amarant, respectiv de caju. După care, pe măsură ce le-au încercat, lucrurile au devenit mai simple pentru noi. Ulterior, am lansat și o gamă de „mezeluri”, de alternativă pe bază de seitan (proteină din grâu), foarte bogate în proteine.
De fapt, toate produsele noastre sunt bogate în proteină. Obiecția celor care nu cunosc nutriția pe bază de plante este cea legată de proteine. De unde îți iei proteinele? Asta deși proteinele nu reprezintă sau nu ar trebui să reprezinte „centrul atenției” în nutriția noastră – carbohidrații sunt mult mai importanți, ca procent din macronutrienții zilnici, iar fibrele și fitochimicalele conținute doar de plante sunt esențiale pentru sănătatea și longevitatea noastră.
Dar, existând acest stres, am zis să oferim până la urmă alimente funcționale, care să aibă toți macro-nutrienții, inclusiv proteine.
Piața produselor din plante este în creștere și nu numai în România. Noi, practic, urmăm trendurile din Vest, iar acolo piața arată cu totul altfel. Cota de piață a acestor produse este mult mai mare, dar și în România crește.
Ca dovadă, supermarketurile sunt din ce în ce mai interesate să aducă la raft astfel de produse, iar noi nu am avut niciun moment al existenței noastre la Filgud o problemă de a vinde, ci o problemă de a produce, nu am avut capacitate suficientă de producție. Asta am tot încercat în ultimii ani, atrăgând investiții și aducând bani de acasă să creștem producția.
Cum ați stabilit rețetele? Te-a ajutat cineva la crearea lor sau ai testat singur?
Rețetele nu sunt un mister sau ceva necunoscut, oricine intră pe net poate găsi rețete de „brânzică” de caju sau de „icre vegetale”. Avantajul nostru – pentru că suntem mai mulți parteneri – a fost că unul dintre asociați are și un restaurant vegan și, de-a lungul timpului am testat rețetele acolo, având astfel un feedback rapid din partea clienților.
De multe ori, dincolo de rețeta în sine, este vorba de mai sărat, mai dulce, aici s-ar putea ca gustul meu și al asociaților să nu fie la fel cu cel al mediei publicului. Și atunci, având în permanență această reacție, acest feedback instant, ne-a fost simplu să ajustăm rețetele astfel încât să aibă succes pentru publicul larg.
De asemenea, am participat sau participăm constant la târguri și expoziții din străinătate, târguri vegane, plant-based și alimentare, pentru a fi la curent cu ultimele trenduri, produse asemănătoare, pentru a vedea în ce direcție evoluează piața. Și, pentru a ne diferenția, aducem produse care nu există, care nu se găsesc la raft, în România sau în străinătate.
Care este profilul cumpărătorului de produse Filgud? Cum l-ai caracteriza?
Cred că, în primul rând, este un public informat. Când zic informat, nu neapărat ma refer la faptul că știu să citească o etichetă, ci vorbesc acum de un public care știe este impactul produselor noastre asupra mediului, asupra animalelor și asupra sănătății.
Din punctul acesta de vedere suntem norocoși, pentru că este un public pe care te poți baza și un public care consumă în mod recurent astfel de produse.
Câte persoane lucrează acum în echipa Filgud?
Avem 12 colegi în momentul acesta, deci suntem o făbricuță, dar sperăm să evoluăm rapid spre o corporație.
Ce sunt alimentele funcționale, cum ai denumit produsele Filgud? Ne poți povesti mai multe pe această temă?
Aceasta este direcția în care mergem, de a oferi publicului alimente care nu doar îți umplu stomacul, ci îți oferă nutrienți, până la urmă. Nu știu dacă există la momentul acesta o definiție unanim acceptată și, în general se referă la produse fortificate, în care sunt adăugate micro-nutrienți (vitamine, minerale).
Nu e cazul nostru în momentul acesta, nu adăugăm cu sacul niște nutrienți speciali, dar gândim rețetele în așa fel încât să aducă cât mai mulți nutrienți în dieta unui om.
De exemplu, în tartinabilele noastre din caju, în afară de caju – care este o nucă foarte hrănitoare și orice om poate intra pe internet să vadă informațiile nutriționale – ce conține caju, cât zinc, cât cupru, alte vitamine și minerale – noi avem și legume, legume proaspete, nu punem semințe uscate sau arome.
Folosim ingrediente proaspete și aici vorbim de busuioc, ceapă, mărar, țelină, ardei, pătrunjel și, de asemenea, acele superfoods concentrate în nutrienți, precum turmericul sau chilli.
În lista produselor, regăsim paste tartinabile, specialități din alge marine, granola, brânzeturi și chiar mezeluri. Seamănă la gust produsele Filgud cu omonimele lor convenționale? Nu vă este teamă că vor fi copiate de către concurență?
Da, seamană foarte mult, pentru a ajuta oamenii să facă cu mare ușurință, tranziția către acest tip de produse, cu care sunt obișnuiți încă din din copilărie. Până la urmă, aspectul, gustul, textura, culoarea și forma produselor convenționale nu sunt monopolul industriei de exploatare a animalelor și nici nu au legatură directă cu animalele din care sunt obținute (probabil că nimeni nu ar consuma carne crudă sau icre nepreparate).
Referitor la copiere, pur și simplu nu ne place concurența. Asta am învățat-o, corporatist fiind, decât să lupți într-un ocean roșu în care se luptă toți, mai bine într-un ocean albastru (blue ocean), în care inovezi și vii cu produse pentru care nu ai concurență, atât de bune încât sunt greu de replicat.
Și nu știu dacă produsele în sine sunt greu de replicat, dacă gustul în sine este greu de replicat, cred că modalitatea de a le face este în momentul acesta greu de replicat și multiplicarea business-ului sau creșterea lui accelerată într-un astfel de domeniu este iarăși dificilă pentru că trebuie niște echipamente adaptate pentru ceea ce facem noi.
De exemplu, ultimul echipament pe care l-am achiziționat, o linie de umplere pe care am implementat-o a durat vreo 10-11 luni până am reușit să ajungem la formula optimă. Este destul de greu să adaptezi echipamente care, până acum, făceau mezeluri clasice sau lapte, brânzeturi..
Așa că eu cred că, în momentul acesta, este destul de greu să semene ceva cu ceea ce facem noi. Repet, am fost și la târguri și, ultimul, chiar anul acesta în mai-iunie, în Amsterdam unul dintre cele mai mari târguri de profil și nu am găsit nimic asemănător. E clar, e loc pentru produsele noastre.
Nu în ultimul rând, apropo de seamănă la gust? Nu e despre seamănă la gust, e vorba și de compoziție și cred că aici ne diferențiem noi. Există multe produse alternative, de exemplu alternative ale brânzeturilor, care sunt făcute cu multe uleiuri și, în afară de grăsime, nu oferă nimic.
În schimb, în cazul nostru, procentul de grăsime este foarte scăzut, la fel și caloriile unde stăm foarte bine. Nu mai zic de minerale, vitamine și, de asemenea, de proteinele de care vorbeam mai devreme. Și fibre!
Ce planuri aveți pentru următoarea perioadă?
Avem un singur plan și anume să creștem, creștem, creștem. Nu de dragul creșterii, ci misiunea noastră este foarte clară, de a aduce aceste produse la câți mai mulți oameni. În momentul în care se întâmplă asta, omenii înlocuiesc produsele non-etice, de proveniență animală, își îmbunătățesc parametrii de sănătate.
Să nu uităm că suntem o țară cu multe probleme în zona de sănătate, suntem pe locuri fruntașe în ceea ce privește obezitatea infantilă, diabetul, bolile cardio-vasculare care reprezintă principala cauză de deces din România. Să nu mai vorbim și de multe tipuri de cancer care țin de stilul de viață sau de alimentație și care ar putea fi evitate.
Așa că, pentru noi, fiecare produs vândut înseamnă oameni mai sănătoși și mai puține animale exploatate și sacrificate.
Dacă ai rezuma misiunea Filgud într-un cuvânt, care ar fi alegerea ta?
E greu să o rezum într-un cuvânt, am spus mai devreme care este misiunea noastră, de a ajuta oamenii, planeta și animalele. Filgud, per se, spune foarte multe și despre misiunea noastră, e „feel good” pentru toată lumea.
fotografii: Andrei Roșu
Vrei să afli mai multe despre produsele vegane? Citește și interviul nostru cu Cristina Nesterov, inițiatoarea brandului Vacaju
