Cum să combați mitul Blue Monday cu blândețe și introspecție

Durata: 4 minute

Mie îmi place Ianuarie. Poate pentru că e luna în care m-am născut și îmi sună alarma internă care spune “hey, hai să facem lucruri, nu doar să ne gândim la ele”. Îmi încep agenda nouă anuală pe care mi-am ales-o cu grijă, îmi setez intenții și mă bucur de o energie creatoare combinată cu o dorință să le aduc la realitate.

Bine, nu mereu mut munții și mă simt productivă, dar overall sunt bine în raport cu startul fresh

Dar știu că poate e o opinie nepopulară și că aproape mijlocul iernii nu e momentul în care avem ritmul interior calibrat pentru schimbări mari. Ne întoarcem la job după vacanță și detașare de la responsabilitățile zilnice, afară e frig, ieșim din starea agitată și festivă și, pentru unii, luna Ianuarie poate fi declarată fără viață.

În același timp, poate tânjim după rutină și structură, sau cel puțin încercăm – mergem la sală, mâncăm mai sănătos, ne planificăm anul și sperăm să nu renunțăm la ce ne-am propus la primul impuls – am vorbit aici cu Erika de la plan.clar despre cum poți să ai mai multă claritate ca să-ți duci la bun sfârșit planurile. 

Blue Monday, acest bau-bau care umple titlurile alarmiste pe care le vedem pe social media, se presupune că este cea mai tristă zi din an și pică în a treia luni din Ianuarie. De fapt, apărută ca un PR stunt , nu are la bază un fundament științific. 

O perspectivă psihologică

În contextul depresiei sezoniere, al începuturilor și al căutării unei stabilități după sărbători, am întrebat-o pe Ioana Dăncescu, psiholog și psihoterapeut, dacă există vreun sâmbure de adevăr în acest mit. 

Fie că vorbim despre Blue Monday sau Black Friday, sau cu alte cuvinte Luni și Vineri, în Albastru și Negru, semnificația lor a apărut de câteva zeci de ani și în mentalul nostru colectiv și oamenii au o reacție emoțională destul de puternică la oricare dintre cele 2 asocieri. Eu cred că cei mai mulți dintre mileniali, adică cei născuți între 1981-1996, știu că Blue Monday se referă la cea mai depresivă zi din an și că „s-a născut” undeva prin 2005.

Chiar dacă nu a venit din zona studiului sau cercetării sănătății psihice, ci a fost propusă de o agenție de turism, social media i-a dat un loc și spațiu care crește cu fiecare an. Și de ce crește? 

Oamenii rezonează cu concepte simplu de reținut și în care se regăsesc. Iar după toată forfota, agitația și presiunea pe care Crăciunul și Anul Nou le aduc, 2 săptămâni mai tărziu, când apare Blue Monday, cine nu se resimte?

Poate cineva care e mai reglat emoțional, ancorat și conectat la realitate și care se înconjoară de rutine sănătoase și are suficient suport psiho-fizico-emoțional cât să facă față. Și la sărbătoare și veselie, și la frig și depresie. 

Despre semnificația acestei zile și ideea de profeție autoîmplinită, Ioana spune: 

Blue Monday poate fi în fiecare zi pentru cineva are are o suferință psihică și prea puțini factori de protecție: fizici, relaționali, financiari, emoționali. 

Blue Monday poate fi și duminica, pentru cineva care se întoarce de luni la un job pe care la propriu îl detestă.

Blue Monday poate fi și la începutul weekend-ului, când nu mai merge la job, dacă asta înseamnă izolare, lipsa interacțiunii sociale, absența dureroasă a prietenilor sau al unui partener de cuplu și dificultatea sau imposibilitatea de a dezvolta relații semnificative și de atașament.

Blue Monday poate fi și o profeție autoîmplinită și un paravan după care se ascund dureri neînțelese și nevorbite cu nimeni, nici măcar cu tine însuți.

Dacă prin contrast, ne-am întreba dacă știm când este cea mai fericită zi din an, nu cred că avem în mentalul colectiv o astfel de sărbătoare. M-aș bucura să avem și să punem într-un soi de echilibru, măcar teoretic, cea mai tristă cu cea mai vitală/fericită zi din an.

Cum să ne simțim mai bine?

În ceea ce privește modul în care ne putem îmbunătăți starea emoțională, aceasta ne oferă o serie de acțiuni simple pe care le putem implementa în viața de zi cu zi: 

Starea noastră de spirit este, din fericire, suma multor variabile și astfel că este extrem de mobilă și susceptibilă la schimbare. Orice fel de grijă pentru corp și nevoile corpului produce instant, de cele mai mult ori, o ameliorare, CU CONDIȚIA să fim atenți și receptivi la a SIMȚI cum se simte schimbarea. 

2 – 3 respirații din tot corpul, o plimbare și o scurtă dezmorțire fizică (streching, pilates, yoga simplă, nu mai lungă de 3-5 minute) o să se traducă intern printr-o stare de relaxare și detensionare în sistemul nostru nervos. 

Orice conexiune cu cineva apropiat, care se simte ca fiind în siguranță, fie prin îmbrățișare, contact vizual, vorbit, râs, povestit, din nou o să ne influențeze instant starea. Centrarea pe sine prin orice metodă de introspecție, fie că este realizată pe cont propriu ca de exemplu prin journaling, meditație, sau într-un context de terapie de grup sau psihoterapie individuală, poate reprezenta un catalizator pentru o stare mai bună de spirit și mai mult autocontrol în tot ce suntem, gândim, simțim și acționăm.

În încheiere, Ioana ne lasă cu o metaforă superbă despre reziliență și putere interioară: 

La final, legat de îmbunătățirea stării de spirit aș vrea să vă las cu următoarea asociere: dacă nu știm deloc să înotăm și deja suntem în apă, putem să facem rapid pluta pe spate și să supraviețuim. Însă orice val care-i imprevizibil, orice schimbare cât de mica ar fi, sau de o mai mare amploare, este posibil să ne răstoarne. Și atunci trebuie să ne dezbrăcăm la propriu și să învățam să înotăm! Și ar fi mare lucru să nu confundăm faptul că facem pluta pe spate cu abilitatea de a înota! Și toți putem învăța să înotăm, că doar nu am trăit niciunul dintre noi 9 (sau mai puține) luni într-un alt mediu decât uterul mamei noastre!

foto: Karly Santiago pe unsplash

Beatrice Cretu
Beatrice Cretu
Full-time (copy)writer, cat mum & recovering overthinker. Scriu ca să-mi găsesc un sens și ca să mă las inspirată de povești frumoase. #BineLaCăpuț